civil szervezetek katasztrófavédelmi felkészítéséről,
riasztási gyakorlat végrehajtásáról
Településünkön, ahogy az ország keleti felében szinte mindenhol, az elmúlt évek katasztrófavédelmi eseményei kapcsán folyamatosan védekezési feladatok ellátására volt és lesz szükség mind a téli, mind pedig a tavaszi vizek kártételei elleni védekezés idején, illetve a rendkívüli időjárási helyzetek kezelése során.
A sikeres védekezés egyik alapfeltétele, hogy a hivatásos védekezők mellett kellő számú helyi lakos is részt vegyen a védekezési munkálatokban.
A katasztrófavédelemről és a hozzá kapcsolódó egyes törvények módosításáról szóló 2011. évi CXXVIII. törvényben (továbbiakban: katasztrófavédelmi törvény) foglaltak szerint minden nagykorú, öregségi nyugdíj korhatárt el nem ért a településen tartózkodó személy polgári védelmi kötelezettsége alapján – a mentességek kivételével – köteles a határozatom szerint részt venni a település azonnali beavatkozást igénylő mentési munkálataiban.
A mentési feladatokra történő felkészülés érdekében a civil, karitatív és egyéb a védekezésbe bevonható szervezetinek elméleti kiképzésére, katasztrófavédelmi felkészítésére kerül sor a településen.
A kötelezettség alatt álló lakosságából a katasztrófavédelmi törvényben kapott felhatalmazásom alapján kijelöltem egy esetleges védekezés esetére a polgári védelmi szolgálatba beosztásrakerülő állampolgárok körét.
Az elmúlt évben személyes kiértesítési módszerrel kerültek, ebben az évben pedig telefonos riasztással kerül végrehajtásra a beosztott személyek riasztási gyakorlata.
A katasztrófavédelmi felkészítéssel és riasztási gyakorlattal kapcsolatosan tájékoztatom a lakosságot, hogy 2012. június 13.-án a mentési feladatokba bevonható szervezetek kiképzésére, valamint a településen megalakított polgári védelmi szervezetek riasztási gyakorlatára kerül sor.
A riasztási gyakorlat célja, a lakosságból megalakított és határozattal ellátott települési polgári védelmi szervezet tájékoztatása, illetve a riasztásban érintettek gyakoroltatása,valamint a beosztottak személyes adatainak a pontosítása.
Annak érdekben, hogy a polgári védelmi szervezetbe beosztottak elérhetőségei biztosítottak legyenek, az önkormányzatnak folyamatosan naprakész adatbázissal kell rendelkezzen,2012. június 13.-án a Polgármesteri Hivatal dolgozói telefonon hívják fel a beosztott állampolgárokat adataik pontosítása céljából, annak sikertelensége esetén személyesen otthonaikban keresik fel az érintetteket.
A gyakorlat végrehajtása során katasztrófavédelmi feladatok tényleges végrehajtására nem kerül sor, a riasztás ellenőrzése és az adatok egyeztetése történik.
A településünkön élők és azok értékeinek védelme közös érdekünk, ezért kérem az Önök szíves együttműködését most és egy esetleges veszélyes esemény kezelése esetén a jövőben is!
Méhkerék, 2012.május 15.
Tát Margit
polgármester
Buletin informativ
pentrupopulatia orasului
in vederea desfasurarii exercitiului de protectie civila
In localitatea noastra, ca aproape peste tot în partea de est a tarii noastre, datorita actiunilor de prevenire a dezastrelor naturale din ultimii ani au avut în mod constant sarcini de aparare şi va fi nevoie de desfasurarea activitatilor de prevenire impotriva dezastrelor naturale pe perioada de iarna, şi protejare impotriva daunelor provocate de ape in perioada primăverii a anului, respectiv de management a situatiilor mentionate în timpul condiţiilor meteorologice extreme.
In vederea unei protectiide succes, o cerinta de baza, pe langa un număr suficient de persoane autorizate profesional, este participarea unui numar de rezidenti locali la lucrarile de aparare.
In conformitate cu prevederile legale referitoare la protectiain caz de catastrofe si modificarileaferente Legii numarul CXXVIII din 2011 (denumit in continuareActul deProtectie Civila) toti adultii, pana la limita de varsta de pensionare care se aflape teritoriul asezarii in baza datoriei de protectie civila - cu exceptia scutitilor – au obligatia de a participa la actiunile imediate desfasurate in cadrul muncii de salvare conform prezentei hotarari.
In vederea pregatirii teoreticede formare amisiunilorde salvare de catre organizatiile civile, caritabile si de alta natura ce pot fi implicate vor avea loc in localitate sesiuni de instruire.
Din populatia aflata sub incidenta hotararii, in baza pe mandatului de gestionare a dezastrelor, am numit o serie de cetateni pentru un eventual caz de aparare ce vor fi alocate pentru serviciul de protectie civila.
In anii precedenti, metodele de anuntare au fost notificarea personala, insa in acest an vor fi implementate metode telefonice pentru a alerta persoanele desemnate pentru a practica exercitiul.
In legatura cu exercitiul de pregatire contra dezastrelor si anuntarea populatiei aduc la cunostinta locuitorilor faptul ca pe data de 13.06.2012 va avea loc un exercitiu de alarma pentru instruirea organizatiilor implicate si a grupurilor civile formate pentru protectie.
Scopulexercitiului este informarea organizatiei locale de aparare civila constituita din locatarii populatiei in baza deciziei de organizare locala de protectie civila, antrenarea persoanelor implicate in alarma, respectiv clarificarea datelorpersonale ale participantilor.
In vederea asigurarii accesului la datele de contact, autoritatea locala trebuie sa dispuna de o baza de date completata la zi. Pe data 13.06.2012 angajatiiPrimariei in serviciul de protectie civila vor apela pe numarul de serviviu cetateniiin cauza, in vederea efectuarii prospectarii generale, informarea şi completarea fisei de date personale ale persoanelor implicate.
Pe parcursul exercitiului de protectie impotriva catrastrofelor naturale, desfasurarea actiunilor propriu-zise de protectie nu va avea loc, se urmareste verificarea starii de alarma si centralizarea datelor de contact.
Interesul nostru comun este protejarea persoanelor si bunurilor din localitatea noastra, din acest motiv solicitam pe aceasta cale cooperarea dumneavoastra in prezent, precum si pe viitor in vederea tratariiunui eveniment cu potential periculos!
Micherechi, 15 mai 2012
Margareta Tat
Primar
IN MEMORIAM - Kovács János
Szépen, lassan elhalkult, majd elnémult az a hegedű, amelyet a nagyszerű zenész, a népi muzsika művésze szeretett, dédelgetett, hóna alatt hűségesen tartott, hordott, egy életen át. Ez volt Kovács János életének értelme, éltetője, mások, lényegében mindnyájunk öröme, gyönyörködtetője.
Korunkban egyre ritkább emberi tulajdonság a belső értékek keresése, ápolása, és egyre inkább becsülendő az olyan ember, aki igazi elkötelezettséggel, mégis ezt teszi. Aki az anyagiaknál többre tartja a szellemi javakat, aki az élettelen tárgyak helyett elsősorban élményeket gyűjt és oszt meg másokkal.
A zenélésnél kevés tevékenység tekinthető élőbbnek, élményt adóbbnak. Mert bár a mű maga változatlan formában létezik a kották oldalain, mégis újra és újra életre kel a próbák, az előadások során! Minden egyes alkalommal megismételhetetlen módon születik újjá azok által, akik tudásuk legjavát, szívüket-lelküket adják a zenélésbe! Az értékteremtés örömét, a jól végzett munka nyomán érzett megelégedettséget hozza el nekik az együttes munka. Megtapasztalják, milyen az, ha egy közös célért egymást segítve, támogatva tesznek erőfeszítéseket. Ráéreznek arra, hogy mások egyéni fejlődése, sikere nyomán nem kell irigységet érezni, hiszen az mindenki közös javát szolgálja! Felismerik, hogy a zenélésben egyszerre kapnak és adnak, ezáltal pedig mindnyájan gazdagabbá válnak.
Kovács János olyan zenész volt, aki nagyon is tisztában volt a fentiekkel. Ezért aztán úgy gondolta, hogy érdemes az életét az ilyesfajta értékteremtésnek szentelni. Százaknak mutatta az utat, ment elöl, és hívott magával másokat, akik aztán követték, és így bizonyosan jobb emberekké váltak!
Az igazán lényeges megértéséhez több kell az öröklött hajlamnál. Több kell a gondolkodás bátorságánál, több kell a lendületet adó lehetőségeknél. Ahhoz még a kiválóság sem elég egészen. Mert jellem is kell. Elkötelezettség. Kérlelhetetlen igényesség. Tanulhatatlan arányérzék és a nemzedékekben érlelt bölcsesség türelme, figyelme, kultúrája.
Kovács Jánosban ez a több adott teret a lényegesnek. És ez a több válik általa példává, értékké, ígéretté. Értékadóvá arra, miként lesz hivatás a zene.
Kovács János élete szorosan fonódott össze szülőfaluja, Méhkerék, illetve a magyarországi román néptánc és népi muzsikálás dicsőséges útjának teljes vertikumával. Ötéves korában fogott először hegedűt a kezébe, mely kéz megszámlálhatatlan értéket alkotott és hagyott az utókor számára.
Kovács János a méhkeréki román népzene legjelesebb előadója volt. Prímásként és kontrásként is tanította, terjesztette a méhkeréki zenét, művészetével ország- és világszerte ismertté és elismertté tette szülőfaluja nevét.
Életművéért 1994-ben a Népművészet Mestere díjjal tüntették ki, mellyel a magyar állam kifejezte, hogy Kovács János olyan mintaadó alkotó egyéniség, aki jelentős hagyomány-átörökítő és értékmentő tevékenységet végez. Kovács János a szellemi kulturális örökség képviselője, a hagyomány hordozója volt, akinek tudása és tevékenysége a szellemi kulturális örökség része marad mindörökre.
Gazdag zenei anyagot hagy az utókorra, ez az az érték, amelyért az utána jövők tisztelni, becsülni fogják. Nekünk, méhkerékieknek feladatunk is, hogy nem csak emlékét, hanem ezt a hagyatékot az emberekben tudatosítsuk, éltessük.
Munkásságát elismerve Méhkerék Község Önkormányzata két alkalommal is kitüntetésben részesítette. 1995-ben elsőként vehette át „A Méhkerékért”, majd 2011-ben a „Méhkerék Község Kultúrájáért” kitüntetést.
De kevés, ha csak a díjakat soroljuk. Mert a főhajtás mindenekkel együtt valójában az élet rangjának szól. Annak a kifürkészhetetlen titoknak, amit csak az elválás pillanatában enged látni a sors. Annak a többnek, ami lényeget ismer, és örök értéket teremt.
Biztos vagyok benne, hogy minden hang, ami munkája nyomán felcsendült, tovább él azokban, akik megismerték, megszerették a méhkeréki román zenét, azután pedig tovább hullámzik majd a gyermekeiben, unokáiban, ki tudja hány nemzedéken keresztül éreztetve hatását.
Mi mindnyájan gazdagabbak lettünk általa, életünk szebb lett vele. Köszönjük neki, hogy megosztotta velünk tudását, hogy átadott szenvedélyéből, hálásak lehetünk, hogy köztünk járt és rajta hagyta keze nyomát világunkon. De fáj a szívünk, hogy ezt nem teheti többé. Másképp szól majd eztán a dal nélküle itt lenn, de ő biztosan azt is kedvtelve hallgatja majd odafentről…
Zenei kultúránkat gazdagító, nagyszerű embert veszítettünk el Kovács János személyében. Példásan teljesítette azt a nemes feladatot, amelyet az elődei rábíztak. Csak remélni tudjuk, hogy lesznek folytatói. Nem csak hozzátartozói, az egész falu gyászolja és őrzi immáron emlékét.
Nyugodjék békében!
In memoriam Iancu
Ioan Covaci
24 decembrie 1944 – 10 mai 2012
A sunat tot mai încet şi până la urmă a muţit total vioara celui care a iubit o viaţă întreagă muzica populară românească. Vioara a fost rostul şi bucuria vieţii lui Ioan Covaci, cum îi ziceau micherechenii muzicantului satului: Iancu.
În lumea de azi este o caracteristică umană tot mai rară căutarea şi îngrijirea valorilor interioare. Pentru aceasta merită toată aprecierea acei oameni, care fac acest lucru cu un devotament adevărat. Acei oameni, care apreciază mai mult bunurile spirituale decât pe cele materiale, care în locul lucrurilor fără viaţă, preferă emoţiile, amintirile şi sunt capabili să le împartă acestea şi cu alţii.
Muzica este un domeniu care oferă în egală măsură atât celui care o cântă cât şi celui care o ascultă multe emoţii, amintiri plăcute. Muzica se naşte de fiecare dată într-un mod diferit prin cei care o cântă, prin cei care îşi dau tot sufletul pentru ea. Omul care cântă primeşte şi dăruieşte în acelaşi timp, îmbogăţindu-i astfel pe toţi din jurul lui.
Ioan Covaci a fost un muzicant, care a fost conştient de aceste lucruri. Poate şi pentru asta şi-a dăruit toată viaţa creării valorilor. Sutelor de tineri muzicanţi le-a arătat calea, mergând în faţă şi chemându-i după el. Ioan Covaci a avut nu numai un talent moştenit, ci şi curajul gândirii, a avut devotament, răbdare şi atenţie. Pentru el muzica a devenit o menire.
Viaţa lui Ioan Covaci s-a legat strâns de satul său natal, Micherechi, precum şi de toată lumea muzicală românească din Ungaria. Avea doar cinci ani când a prins pentru prima dată în mână vioara. A învăţat de la bunicul său, bătrânul Iancu şi de la tatăl său, Delea. Ca primaş şi contraş a transmis tuturor – atât în Ungaria cât şi în afara graniţelor ţării – dragostea faţă de muzica românească din Micherechi.
De-a lungul anilor a fost distins cu mai multe premii pentru activitatea sa muzicală, în 1994 primind din partea statului maghiar distincţia de „Maestru al artei populare”. A lăsat în urma sa un bogat material sonor, pentru care urmaşii lui îl vor stima şi aprecia. Noi, micherechenii suntem datori să-i păstrăm amintirea şi să facem cunoscută pentru toată lumea moştenirea pe care ne-a lăsat-o.
Primăria comunei Micherechi în două rânduri i-a recunoscut meritele: în 1995, a fost primul care a primit distincţia „Pentru Micherechi”, iar în 2011 a fost premiat cu medalia „Pentru cultura comunei Micherechi”.
Dar nu premiile şi distincţiile contează. Să ne aplecăm fruntea în primul rând în cinstea vieţii lui şi a moştenirii ce ne-a lăsat-o. Toate sunetele viorii lui vor trăi mai departe în sufletele celor care prin el au cunoscut şi au îndrăgit muzica populară românească din Micherechi. Iar prin noi, cei de azi, această muzică va putea fi transmisă celor care vin după noi. Noi toţi am devenit mai bogaţi prin el, viaţa noastră a fost mai frumoasă. Îi mulţumim că ne-a împărtăşit această bogăţie a lui, îi suntem recunoscători că a trăit printre noi. Ne doare însă sufletul că toate astea s-au sfârşit acum.
Prin Ioan Covaci am pierdut un om care ne-a îmbogăţit cultura. A transmis cu cinste moştenirea lăsată de înaintaşii lui. Sperăm că vor fi şi alţii care îi vor urma exemplul. Nu doar familia lui, ci tot satul îl jeleşte şi îi va păstra vie amintirea.
Fie-i ţărâna uşoară!
Fotópályázat
A Duló György Művelődési Ház
„Méhkerék értékei”
címmel, fotópályázatot hirdet 10 és 14, valamint 14 év fölötti méhkeréki lakosok számára.
Részletes információk erre a linkre kattintva érhetőek el.
Figyelem!
2012. április 14-én módosultak a közgyógyellátásra való jogosultság szabályai.
Részletes információk erre a linkre kattintva érhetőek el.
Kérjük, hogy érintett ügyfeleink minél rövidebb időn belül keressék fel a Polgármesteri Hivatal szociális ügyintézőjét!
Uborkafesztivál 2012. szeptember 7-8.
Fiatalok figyelem!
Méhkerék Község Önkormányzata ebben az évben is megrendezi az Uborkafesztivált, immár 10. alkalommal. Szeretnénk, ha az Uborkafesztivál pénteki és szombati napja mindenki számára szórakoztató programokat tartalmazna, mindenki kikapcsolódna és jól érezné magát, vasárnap pedig elégedetten, pihenés közben gondolna vissza az eltelt napokra. Azért, hogy a számotokra leginkább megfelelő programot tudjuk összeállítani, kérjük és várjuk segítségeteket, ötleteiteket. Kik azok az előadók, akiket szívesen látnátok, akikre önfeledten tudnátok szórakozni?
Mi a véleményetek többek között az alábbi együttesekről, előadókról?
Republic, Holdviola, Péterffy Bori & Love Band, Balkan Fanatik, Garage Beat Band, Blades, Csík zenekar ...?
Janicsák Veca, Tolvai Renáta, Vastag Csaba, Király Viktor, Tóth Gabi ...?
Dj. Sebi vagy Lucian Seres és együttese?
Szeretnétek-e humoristákat, modern táncokat látni?
A honlapon a Fórumban megnyitottuk az Uborkafesztivál 2012. nevű témát. Kérjük, hogy ötleteiteket, elképzeléseiteket ide írjátok.
Állítsuk össze közösen az idei Uborkafesztivál programját!
Munkaadók figyelem!
A Nemzetgazdasági Minisztérium megjelentette a munkabérek nettó értékének 2012. évi megőrzéséhez nyújtható pályázati kiírást.
A pályázati kiírás elektronikusan a www.kormany.hu, valamint a Nemzeti Munkaügyi Hivatal honlapján, a www.munka.hu weboldalon érhető el.
A pályázati adatlapot a www.komp.munka.hu honlapon kell kitölteni, ezt követően a kinyomtatott adatlapot és a nyilatkozatokat, valamint a kötelezően csatolandó dokumentumokat a munkáltató székhelye szerint illetékes fővárosi és megyei kormányhivatal munkaügyi központjához kell benyújtani 2012. május 14-ig.
A benyújtott pályázatok vonatkozásában a nemzetgazdasági miniszter 2012. június 11. napjáig mérlegelési jogkörben dönt.
A támogatás fedezetére 21 milliárd forint került átcsoportosításra a Nemzeti Foglalkoztatási Alap kiegészítő munkáltatói támogatás előirányzatába.
A pályázati dokumentáció részét képező nyilatkozatok teljes körű megtétele érdekében további szükséges információért keressék a munkaügyi központ alábbi elérhetőségű munkatársát vagy a munkaügyi kirendeltséget Sarkadon. (Sarkad, Szent István tér 24/2., 66/271-683)
A pályázati kiírással kapcsolatban bővebb felvilágosítás a 66/444-211/1236-os melléken, Nagy Richárd munkatárstól kérhető.
Békés Megyei Kormányhivatal
Munkaügyi Központ
Sarkadi Kirendeltsége
În grădinița din Micherechi am sărbătorit
Ziua Mamelor
în 4 mai.
Grupele s-au pregătit cu cântece, dansuri și poiezii.
Copiii au mulțumit mamelor cu o floare toată grijea, iubirea primită zi de zi, fără să aștepte ori ce răsplată.
Din ocazia aceasta parcă și soarele strălucea mai frumos de Ziua Mamelor.
Akire méltán lehet büszke Méhkerék
Az MPE Orosházi Misszióállomása kreatív pályázatot hirdetett 13-23 éves korig három kategóriában. A pályázat témája "Isten él és szeret téged" volt. A pályázók pályaműveikkel azt kellett kifejezzék, hogy Isten valóságos személy és teljes szívéből szereti az embert.
A pályázat kettős céllal került kiírásra:elsősorban felszínre hozni az elrejtett, szunnyadó tehetségeket, képességeket, másodsorban egy országos vándorkiállítást létrehozni, amely el fogja majd mondani az embereknek Isten szeretetét.
A pályaműveket 2012. március 31-ig kellett benyújtani, melyek elbírálása a napokban megtörtént.
Nagy örömmel értesültünk a hírről, hogy az országos pályázaton Veres Bettina alábbi alkotásával II. helyezést ért el.
Veres Bettinának Méhkerék Község Önkormányzata Képviselő-testülete gratulál és további sikereket kíván. Köszönjük, hogy tehetségével országosan ismertté és elismertté teszi Méhkerék nevét.
A pályamunkákból létrejött kiállítás 2012. április 23-ig tekinthető meg az orosházi Petőfi Művelődési Központ előcsarnokában.
A "Jövő közlekedése" című rajzpályázat nyertesei
A Kétnyelvű Általános Iskola udvarán a KEOP-6.2.0/A/09 jelű pályázati forrásnak köszönhetően, az Európai Unió és az Európai Regionális Fejlesztési Alap társfinanszírozásában egy fedett 100 férőhelyes kerékpártároló épült. Az új létesítmény átadására egy kerékpáros nap keretében került sor, melynek keretében rajzversenyt hirdettünk a "Jövő közlekedése" témában. A beérkező pályamunkák gyermekeink nagyfokú kreativitásáról adtak bizonyítékot. A legjobb rajzokat készítők kerékpáros biztonsági felszereléseket és rajzcsomagokat nyertek. A fődíjat, egy-egy kerékpárt, az alsósok közül Denuţa Leticia, a felsősök közül Bihari Roland nyerte, melyhez Méhkerék Község Önkormányzatának Képviselő-testülete ezúton is gratulál.
Concursul de recitare pe ţară "Mihai Eminescu" - Apateu
Organizat în memoria marelui poet român Mihai Eminescu, ediţia a VI-a a concursului de recitare „Mihai Eminescu” de la Apateu, a avut loc 24 martie, la Casa de Cultură din localitatea bihoreană. Manifestarea iniţiată de către Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU, Centrul Cultural şi Metodologic Român Bihorean din Apateu şi Asociaţia Culturală Făgeţeană a adunat la căminul cultural elevi şi profesori de la şcolile generale unde se predă limba română.
Concursul de recitare „Mihai Eminescu” a început înainte de masă, la Casa de Cultură din Apateu. După cuvintele de încurajare rostite de către Ioan Oltean, preşedintele juriului, elevii au uitat de emoţii şi au ieşit în faţa microfonului încercând să rostească cât mai frumos două poezii ale lui Mihai Eminescu. La concurs au participat elevi de la şcolile generale din: Bedeu, Bătania, Chitighaz, Jula, Micherechi, Apateu, Leucuşhaz, Pocei, Furta şi Săcal, precum şi eleve de la Liceul „N. Bălcescu” din Jula. Cu toate că festivitatea din acest an s-a organizat mai târziu (până acum sărbătorindu-se în ziua de naştere a poetului, 15 ianuarie), Eminescu rămâne geniul poporului român.
În timp ce juriul a apreciat efortul elevilor, oaspeţii au urmărit programul folcloric al grupului instrumental din Sibiu. Solistul vocal a fost Sebastian Stan, iar la nai a cântat Radu Nichifor, studentul celebrului naist Gheorghe Zamfir. După anunţarea rezultatelor, oaspeţii au servit masa la cantina şcolii.
Ca semn de recunoştinţă, fiecărei unitate de învăţământ prezentă la această manifestare i-a fost înmânată din partea organizatorilor o diplomă. Premiile au fost înmânate de cătreMircea Cârţişoreanu, vicepreşedintele Asociaţiei Culturale Făgeţene. De asemenea, au fost înmânate diplome pentru elevii participanţi la concursul de recitare: Hajnal Putin, Nandor Borşa, Gabriela Maroşan, Estera Ardelean, Patricia Roşu, Adriana Somogyi, Monica Bartha, Andreea Olteanu, Zoltán Horváth şi Devald Varga. (Foaia Românească, 29.03.2012)
Karina Juhász clasa 8-a
Andrea Coita clasa 6-a
Dévald Varga clasa 6-a
prof. Ana Solcan
OLIMPIADA la limba şi literatura română şi la cultura şi civilizaţia românească
Vineri, 13 aprilie, la sediul AŢRU s-a desfăşurat olimpiada la limba şi literatura română şi la cultura şi civilizaţia românească (OÁTV).
Pe baza punctajului obţinut la proba în scris, care a avut loc în februarie, 8 eleve au ajuns la faza orală a olimpiadei.
Din clasa a 7-a Estera Gherman, Bettina Puiu, Naomi Puha şi Nicoletta Solcan au ajuns la faza a doua. Ele au fost pregătite de profesoara lor Anica Solcan.
Din clasa a 8-a Diana Bogdan, Ana Bodnar, Karina Juhasz şi Lidia Somogyi au participat la ambele categorii.
Ele au fost pregătite de profesoara lor Ana Benye.
Elevele din clasa a 8-a au obţinut rezultate foarte bune.
La limba şi literatura română pe primul loc s-a clasat Patricia Diana Bogdan.
Pe locul II Ana Bodnar.
Pe locul III Karina Juhasz.
La cultură şi civilizaţie românească Karina Juhasz s-a clasat pe locul III.
Au primit menţiune: Diana Bogdan, Ana Bodnar şi Lidia Somogyi.
Suntem mândri de elevele noastre, bravo, felicitări lor.
A költészet napja alkalmából szavalóversenyt szerveztünk iskolánk 1-4. osztályos tanulóinak.
Tartalmas délutánban volt részünk, hisz nagyon szép verseket tanultak meg tanulóink.
Nagyszerűen adták elő a magyar irodalom néhány gyöngyszemét. Nagy élményben volt részünk, ezért külön dicséret illeti főleg az 1-2. osztályosokat az előadásmódjukért.
1-2. osztály:
I. Réthelyi Eszter – Jova Péter
II. Toszeczki Márk – Iszály Bálint
III. Sziklai Levente – Pojendán János
Különdíj: Miron Melánia
3- 4. osztály:
I. Nagy Dóra
II. Gherasim Dániel
III. Varga Olívia
Iar în frunte...
La 22 martie, într-o zi de primâvarâ a fost organizat la Crîstor un concurs de ziua apei. Am participat și noi cu șase copii din grâdinița noastrâ: Greta Nagy, Anuța Gurzău, Zoltan Rossu, Sándor Patkás, Alexandra Soltész, Melisa Lészeg și Lázár Juhász.
Copiii noștri au obținut locul întâi ca și în anii trecuți. Copiii au fost conduși și pregătiți de educatoarele Maria Netea Perdi și Maria Gomboș Gurzău.
Copiii din Micherechi au dus bucuria Învierii Domnului pentru credincioşii români din Budapesta
În Duminica a V-a din Postul Mare, un grup de 30 de copii din Micherechi, însoţiţi de directoarea Şcolii Generale din localitate, precum şi de alte cadre didactice şi câţiva părinţi, au prezentat, în Paraclisul românesc din Budapesta, sceneta „Bucuria mironosiţelor”.
Copiii au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Preasfinţitul Părinte Siluan în fruntea unui sobor de preoţi, după care au prezentat sceneta pregătită. Aceasta a scos în evidenţă plânsul de întristare al femeilor mironosiţe pentru moartea Mântuitorului, dar şi plânsul de bucurie al aceloraşi femei, după aflarea, de la îngeri, a veştii că Hristos a înviat.
Prin aceasta, copiii au vrut să-i aducă pe cei mari în vremea morţii şi învierii Mântuitorului, pentru a simţi şi ei – adulţii – emoţiile pe care le-au simţit cei apropiaţi ai lui Hristos în vremea aceea.
După terminarea programului din Paraclisul de la Budapesta, elevii micherecheni au vizitat clădirea Parlamentului. Aici au aflat informaţii noi, atât despre istoricul clădirii, cât şi despre istoria Ungariei. De asemenea, tot aici, copiii au văzut Coroana maghiară, sceptrul cu diamant şi „mărul de aur” cu cruce. Apoi au fost duşi în „Camera boierilor”, o cameră frumos împodobită cu multe statui din ceramică, ce reprezintă meşteşugurile ungureşti. Şederea în clădirea Parlamentului s-a încheiat cu vizitarea Sălii de şedinţe.
Încântaţi de cele ce au văzut aici, copiii au pornit spre Ambasada României, unde au avut parte de o primire călduroasă din partea Ambasadorului Alexandru Victor Micula. Aici au fost întâmpinaţi cu mâncare de post cu specific românesc. Dar şi pentru cei de la Ambasadă, cei mici au pregătit o bucurie. Ei au cântat câteva cântece, vestind Învierea Mântuitorului ce se apropie şi au recitat poezii de-ale poetului Grigore Vieru, elogii închinate limbii române, precum şi o poezie despre întemeierea satului lor, scrisă de Gheorghe Dulău, băştinaş din Micherechi.
La rândul său, Ambasadorul le-a vorbit copiilor despre ce înseamnă o Ambasadă, ce înseamnă să fii Ambasador, cu ce se ocupă el, după care le-a împărţit broşuri cu imagini pitoreşti şi moderne din România, precum şi insigne cu stema României.
Astfel, după o zi încărcată, dar fără a-şi fi consumat, însă, toată energia, grupul copiilor din Micherechi, a pornit spre casă îmbogăţit cu cele ce văzuse şi trăise în capitala ungară.
Ierom. Visarion Tuderici, Secretar Eparhial
"Számítógépen innen és túl" - ORSZÁGOS RAJZPÁLYÁZAT
Beküldési határidő 2012. április 30. Pályázhatnak 10-15 éves diákok
Pályamunka
Rajz vagy képregény. 1 db, A4 méretű oldal, színes rajzeszközökkel (filctoll, zsírkréta, pasztellkréta, pittkréta; akvarell vagy temperafesték) elkészítve.
Pályázati részvétel A pályázaton minden 10-15 éves tanuló részt vehet, aki pályaművét beszkennelve feltölti az Informatikai, Távközlési és Elektronikai Vállalkozások Szövetsége (továbbiakban IVSZ) által tulajdonolt született informatikus weboldalon (http://www.szuletettinformatikus.eu/hu/rajzverseny/palyamuvek-bekuldese), vagy postai úton eljuttatja hozzánk egy példányban, IVSZ központi címére: MBC Business Center, 1012 Budapest, Vérmező út 4.
Amennyiben postai úton juttatja el hozzánk, a borítékon ez szerepeljen:"Számítógépen innen és túl" A levél tartalmazza a pályaművet, a pályamű címét, a pályázó nevét, életkorát, értesítési címét (lakcím és e-mailcím), iskolája nevét és címét.
Minden pályázó csak egy pályaművel vehet részt a versenyen.
Értékelés
A beérkezett rajzokat háromtagú zsűri bírálja el, melynek tagjai informatikai vállalatok munkatársaiból kerülnek ki. A legötletesebb és egyúttal a legszebben rajzolt, festett műveket díjazzuk.
Emellett közönségszavazásra is sor kerül. A beérkező rajzokat folyamatosan közzé tesszük a http://www.szuletettinformatikus.eu oldalon, ahol a legjobb rajzokra lehet szavazni. A legtöbb szavazatot kapott rajz közönségdíjban részesül. A közönségszavazatokat 2012. április 15 - május 15. várjuk a weboldalon/facebook-on.
Díjazzuk azt az iskolát is, ahonnan a legtöbb rajz érkezik be.
Díjazás 1. díj: egy iPad 2 készülék 2. díj: Samsung Galaxy Gio okostelefon 3. díj: egy Virus Buster vírusirtó szoftver, és egy laptop párna Közönségdíj: Samsung Galaxy Y okostelefon Legtöbb rajzot beküldő iskola díja: 1 éves, 100 gépre érvényes VirusBuster iskolai csomag
Eredményhirdetés Zsűrizés: A beérkezett rajzok közül május 15-ig választjuk ki a díjazottakat, akiket a megadott elérhetőségeken értesítünk. A nyertesek névsorát és a nyertes pályamunkákat a http://www.szuletettinformatikus.eu oldalon tekinthetik meg ugyancsak május 15-től.
Jogi feltételek
A pályázat benyújtásával a pályázó, illetve törvényes képviselője hozzájárulását adja ahhoz, hogy az IVSZ az általa kiválasztott műveket közzétegye, az IVSZ által kezelt honlapokon (http://www.ivsz.hu,http://www.szuletettinformatikus.eu), a facebook-on. Valamint beleegyeznek abba, hogy az IVSZ bármilyen saját rendezvényén kiállítsa a pályaműveket.
A pályázaton történő részvétellel a pályázó, illetve törvényes képviselője továbbá hozzájárulását adja ahhoz is, hogy az IVSZ - a pályázaton történő részvétel, illetve ha a pályázaton sikeresen szerepel, a mű felhasználása céljából - személyes adatait - a célhoz szükséges mértékben - kezelje.
A pályázaton történő részvétellel a pályázó, illetve törvényes képviselője tudomásul veszi és kifejezetten elfogadja a pályázati kiírás feltételeit.
A KIM Nemzetiségi Tanulmányi Ösztöndíjat hirdet középiskolásoknak
A Közigazgatási és Igazságügyi Minisztérium idén is meghívásos pályázatot hirdet a Nemzetiségi Tanulmányi Ösztöndíjra az anyanyelvű és kétnyelvű nemzetiségi program szerint működő középfokú iskolák és tanulóik részére. Az ösztöndíj célja - a nemzetiségi törvény által felsorolt - valamely nemzetiséghez tartozó, kiemelkedő képességű tanulók továbbtanulásának elősegítése. A diákok és az iskoláik május 15-ig jelentkezhetnek a pályázatra.
Ösztöndíjban az a tanuló részesülhet, aki a pályázati felhívásban megjelölt intézmények valamelyikével együttesen terjeszti elő pályázatát és a pályázat benyújtásakor az intézmény utolsó két évfolyamát megelőző évfolyamot végzi. A pályázaton az a magyar állampolgárságú tanuló vehet részt, aki nyilatkozata szerint valamely nemzetiséghez tartozik, tanulmányi eredménye a pályázat benyújtását megelőző tanév végén eléri a Nemzetiségi Tanulmányi Ösztöndíjra vonatkozó rendelet szerint számítandó 4.00 átlageredményt, más forrásból azonos időszakra nézve tanulmányi ösztöndíjban nem részesül, továbbá, aki törvényes képviselőjével egyetemben a pályázat benyújtásával egyidejűleg írásban hozzájárul személyes adatainak a rendelet szerinti kezeléséhez.
Az ösztöndíjban az a tanuló részesülhet, aki a pályázati felhívásban meghatározott dokumentumokat hiánytalanul, határidőn belül csatolta és valamennyi meghatározott feltételnek megfelel. Az ösztöndíj mértéke havi 60.000 Ft, amelyre sikeres pályázat esetén az ösztöndíj megállapítását követő szeptember 1. utáni két tanítási évben jogosult a diák. Az ösztöndíj odaítélésekor előnyben részesül az a tanuló, akinek a taníttatása - az intézmény nyilatkozata alapján - az eltartójára a többi pályázóhoz viszonyítva nagyobb terhet ró. A pályázati felhívás és adatlap ezen a linken érhető el.
CIVIL SZERVEZETEK FIGYELMÉBE!!!!
Megjelentek a civil szervezetek működését támogató pályázati kiírások.
Kiemelt információk:
Támogatási összeg: 250 000 - 5 000 000 Ft
Pályázat benyújtásának módja: EPER használatával (papír alapú benyújtásra már nincs lehetőség)
Pályázati költségtérítés: 3 000 Ft
Saját forrás mértéke: a támogatási összeg min. 10 %-a
Támogatási időszak:
Kollégium
Kezdő időpont
(de legkorábban a szerződéskötés dátumát követő naptól)
„Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema.” (Ev. Luca 1:35). În perioada de 24–25 martie, la adunarea Oastea Domnului din Micherechi s-a organizat seri duhovniceşti, seri de Evanghelizare pentru a da şansă de mântuire sufl etească prin Cuvântul Lui Dumnezeu, tuturor celor care au participat la aceste programe. Sâmbătă seara, am avut în mijlocul nostru fraţi veniţi din Buciumi şi din Oradea – România. Tot programul a fost condus de ei.
Sala adunării încet, încet, s-a umplut de credincioşii care erau veniţi atât din biserica ortodoxă cât şi din biserica penticostală şi din biserica baptistă. Programul adunării a început la ora 4 după masă. Fratele Vasile Mărcuţ a introdus aceste seri duhovniceşti printrun cuvânt de învăţătură spunând că, sămânţa (adică Cuvântul Lui Dumnezeu) să fi e semănată iar această sămânţă să aducă rod spre slava Tatălui ei spre mântuirea tuturor. Cu cântarea (Naintea Ta Iisus Iubit) a început programul, după care a luat cuvântul Lui Dumnezeu fratele Daniel Vidrian venit din Timişoara, care a vorbit din cartea Apocalipsa cap. 20, despre cei ce nu vor fi scrişi în cartea Vieţii şi vor fi arucaţi în iazul de foc. Dar a pus accentul pe faptul că avem şansa mântuirii prin Jertfa Lui IIsus Hristos de pe Golgota. S-a continuat cu o cântare cântată de fraţii din Buciumi, după care fratele Ioan Danciu, venit din Târgu Lăpuş, a vorbit despre marele prooroc al Lui Dumnezeu, despre Ilie, şi anume cum a fost el hrănit de corbi în timp de nevoie. Prin aceasta, fratele ne spunea că Bunul Dumnezeu şi de noi are grijă, chiar dacă uneori, noi, oamenii, credem că suntem părăsiţi de Tatăl cel ceresc. A continuat să vorbească fratele Costel Nichita, venit din Suceava şi ne-a vorbit din cartea lui Daniel, atrăgându-ne atenţia la trăirea Bibliei. Uşile adunării erau deschise din cauza căldurii, dar căldura nu era numai a mediului exterior ci era şi căldura cea sufl etească care venea de sus, din ceruri. A vorbit din Cuvântul Domnului şi fratele Ovidiu Caba, din Oradea, iar după aceea a urmat fratele Daniel Pavel din Buciumi. Cei care erau prezenţi au dat slavă lui Dumnezeu pentru toate cele auzite şi nimeni nu a cârtit că programul a durat trei ore, pentru că timpul a trecut foarte repede.
Da, timpul trece repede dacă omul se simte bine. Duminică, programul a început tot la ora 16 având alături de noi foarte mulţi credincioşi. Sala de adunare era plină, unii stăteau afară. Am avut marea bucurie de a avea în mijlocul nostru pe Preasfinţitul Episcop Siluan, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Ungaria, însoţit de arhidiaconul Claudiu şi Ioan Bun, părintele paroh din Micherechi. Între cei invitaţi era şi părintele Marian Mărcuş, cu fi ul său, Darius, veniţi din Caransebeş, fratele Petrică Caba din Oradea şi alţi fraţi veniţi din Timişoara. La acest eveniment au participat consulul Răzvan Ciolcă, de la Consulatul României din Seghedin, Mihaela Bucin, şefa catedrei de Limba Română din Seghedin, Iulia Kaupert, şefa redacţiei de televiziune şi radio de naţionalitate din Seghedin, Margareta Tat, primarul localităţii Micherechi, Bertold Netye, viceprimar, Ana Sárközi, noul director al Şcolii Generale şi Grădiniţei din Micherechi. În biserica ortodoxă în această duminică s-a sărbătorit Buna Vestire, adică vestea cea bună când îngerul Gavril a venit la Sfânta Fecioară Maria şi i-a zis că ea va naşte Mântuitorul, adică pe Fiul Lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Tot programul din această seară a fost compus din această temă a Maicii Domnului. Pentru început Preasfinţitul Siluan ne-a dat învăţături în legătură cu acest eveniment foarte important.
A continuat părintele Mărcuş cu o cântare, după care ne-a împărtăşit o învăţătură în ce priveşte ortodoxia şi în ce priveşte să fi m ostaşi ai Domnului, amintind şi despre marele poet al ortodoxiei şi înaintaşi ai Oastei Domnului precum fratele Traian Dorz. Programul adunării a durat trei ore, credincioşii bucurându-se de dragostea Tatălui Ceresc, care e nemărginită. Uşa Milostivirii lui Dumnezeu este încă deschisă pentru oricine crede, se pocăieşte şi se hotărăşte pentru o viaţă nouă, trăită cu Dumnezeu. La aceasta este chemat oricare creştin. De aceea, membrii adunării Oastei Domnului au organizat şi aceste seri duhovniceşti pentru a da prin programele divine încă o şansă de pocăinţă, pentru oricine a auzit Cuvântul Lui Dumnezeu, fi e printr-o cântare, printr-o poezie sau printrun cuvânt de învăţătură. Căci scris este: „Credinţa vine prin urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul Lui Dumnezeu.” (Romani 10:17). Rugăm Bunul Dumnezeu să îi binecuvânteze pe toţi cei ce au participat la aceste seri dar nu numai pe ei ci şi familiile lor, satul nostru, ţara noastră, întreaga lume. Sperăm să reuşim organizarea serilor duhovniceşti spre slava Lui Dumnezeu şi spre mântuirea noastră, a tuturor, şi cu alte ocazii.
Vizita copiilor de grădiniţă la şcoala din Micherechi
Copiii cu vârsta preşcolară de la grădiniţa din Micherechi au vizitat joi, 29 martie, instituţia de învăţământ în care au făcut cunoştinţă cu viitoarea lor învăţătoare. Anotimpul primăverii a fost subiectul principal al orei model de limba română, la care au putut intra nu numai educatoarele, dar şi părinţii.
Clasa a 4-a, coordonată de învăţătoarea Maria Martin Puskár a primit în mijlocul lor opt copilaşi de la grădiniţă şi pe educatoarele lor. Copilaşii cu feţele speriate s-au aşezat în bănci fiecare lângă un alt elev din clasa a patra şi fiindcă totul a fost interesant pentru ei au stat aproape neclintiţi pe tot parcursul orei. La lecţia model au asistat şi câţiva membri ai Consiliului Local, în frunte cu primăriţa Margareta Tat şi directoarea şcolii, Ana Rocsin Sárközi.
Elevii au citit despre povestea florilor, au cântat împreună, le-au arătat celor mai mici cum trebuie să folosească tabla interactivă, s-au descurcat foarte bine, dând răspunsuri corecte. Ba mai mult, spre sfârşitul orei, copilaşii de la grădiniţă au confecţionat împreună cu cei mari un iepuraş de Paşte, pe care l-au primit cadou.
A.C. Foaia Românească 11.04.2012
Duminică, 1 aprilie, copiii de la şcoala generală din Micherechi s-au aflat în excursie la Budapesta, unde au prezentat şi sceneta religioasă „Bucuria mironosiţelor”. O relatare de Gabriela Elekeş
„Profesorul trebuie să fie partenerul părinţilor”
- Interviu cu Ana Rocsin Sárközi, noua directoare a şcolii generale din Micherechi
Consiliul Local din Micherechi a ales pe 8 martie noul director al şcolii generale şi grădiniţei româneşti locale, în persoanaAnei Rocsin Sárközi. Despre responsabilităţile sale în calitate de director am stat de vorbă chiar în prima sa zi de lucru, pe 19 martie. Am găsit-o pe doamna director la orele dimineţii în cabinetul său, cu o mulţime de foi în faţă, care trebuiau aranjate, completate. Fiind foarte ocupată dar stăpânită de dorinţa de a reuşi să realizeze tot ceea ce şi-a planificat, noul director a acceptat să ne acorde un interviu.
– În dosarul de candidare aţi conturat cele mai importante proiecte, pe care doriţi să le aplicaţi. Printre acestea se numără şi acela de a întări spiritul de echipă între profesori. Cum doriţi să vă atingeţi acest scop?
– Şcoala noastră este o instituţie unde lucrează 15 profesori şi dacă vrem să progresăm, să lucrăm bine împreună, prima dată trebuie să ne acomodăm, să ne cunoaştem. Trebuie să-i cunosc pe colegi cum lucrează, ce idei au şi trebuie să discutăm despre scopurile comune. Voi convoca şedinţe în fiecare lună. În şcoala în care am lucrat până acum, ne-am întâlnit lunar cu colegii şi am discutat despre cele petrecute în cursul lunii trecute şi ce ne aşteaptă în luna actuală. Pentru mine este un lucru esenţial ca să stăm permanent de vorbă unul cu altul.
– Aţi promiscă doriţi să lucraţi pentru creşterea numărului elevilor, care învaţă la şcoala din Micherechi. Care va fi primul pas?
– Prima dată vreau să ştiu exact care este motivul pentru care părinţii şi-au scos copiii de la şcoala din sat şi i-au dus la alte instituţii de învăţământ. Voi discuta cu părinţii, care deja şi-ai dus copiii la o altă şcoală şi cu părinţii ai căror copii învaţă aici. Acesta este pentru mine cel mai important lucru. După ce voi afla motivul adevărat, doresc să schimbăm puţin mentalitatea sătenilor, dar şi a profesorilor.
– Dar nu este un lucru uşor să schimbi părerea, mentalitatea unei persoane…
– Bineînţeles că nu va fi un lucru uşor, dar dacă ştii cum trebuie să abordezi problema, „războiul” pe jumătate e câştigat. Aş vrea să pornesc discuţii deschise cu părinţii. Mă voi întâlni cu ei şi vom face schimb de păreri cu totul altfel decât cum s-au făcut până acum, fiindcă vedem cu toţii că aceste discuţii nu au fost bune, nu au avut rezultatul cu care să ne putem lăuda. Dacă părinţii vor avea nevoie de schimbări în această şcoală, atunci vom purta discuţii cu profesorii şi cu primăria ca să facem pentru copii ca această instituţie să fie cât mai atractivă. Părinţii trebuie să fie convinşi de faptul că învăţarea limbii române pentru copiii lor înseamnă un mare avantaj şi merită să fie readus la şcoală şi să înveţe aici la noi. Vreau să introduc diferite programe sportive, distractive şi ca să funcţioneze mai bine relaţia dintre profesori şi părinţi. Mă voi strădui să avem o relaţie bună cu diplomaţia română din Ungaria, care ne poate ajuta cu diferite programe la însuşirea limbii române.
– Publicitatea şi marketingul au fost acele două subiecte pe care le-a subliniat consilierul Gheorghe Marcîn dosarul dvs. de candidatură la şedinţa consiliului local din 8 martie. De ce credeţi că şcoala are nevoie de aceste două forme de prezentare şi promovare?
– Marketingul are o mare importanţă, pentru că zi de zi trebuie să întărim acţiunile care se fac în şcoală. Un părinte numai atunci îşi va înscrie copilul la această şcoală, dacă va observa că relaţia dintre el şi profesor este bună. Dacă un părinte face aprecierea şcolii pe baza celor auzite în sat, ce se vorbeşte pe la colţul străzii, acesta nu este un lucru bun. Trebuie să le oferim posibilitatea să poată intra la ore, după care fiecare poate să-şi spună părerea. Trebuie să-i facem un prestigiu predării limbii române. S-ar putea întâmpla ca în viitor nu numai din Micherechi să avem copii înscrişi la şcoală, ci să avem copii şi din alte localităţi care sunt dornici să înveţe limba română.
– Ce trebuie să facă un director ca şcoala să fie un prieten adevărat al copilului?
– În şcoală trebuie să domine o atmosferă plăcută atât pentru copii cât şi pentru profesori. Profesorul trebuie să fie perseverent în relaţia cu copilul. Voi face tot posibilul ca în viitor aşa să fie şi în şcoala noastră.
– Ce înseamnă pentru Dumneavoastră să fiţi în contact cu elevii?
– Pentru mine, copilul înseamnă totul. Eu am avut o relaţie foarte bună cu elevii din şcoala de unde am venit. Îmi pare rău că nu voi fi dirigintă de clasă, însă voi fi diriginta tuturor copiilor care învaţă la această şcoală.
– Înainte de a vă înainta dosarul de director a trebuit să luaţi decizii grele, pentru că a trebuit să renunţaţi la un post sigur pe care l-aţi avut la Şercad. Ce v-a determinat când aţi spus un da hotărât: vreau să fiu director la şcoala din Micherechi?
– Acesta este satul meu natal şi este un lucru onorabil pentru mine că pot să mă întorc în satul de care m-am despărţit cu mai mult de 20 de ani în urmă.
– Încercaţi să vă imaginaţi că sunteţi elev al acestei şcoli! Numiţi, vă rog, trei lucruri care vă plac la această şcoală!
– Primul avantaj este că sunt elev în satul meu natal şi nu trebuie să mă scol dis-de-dimineaţă să fac naveta la o altă şcoală, unde învăţ aceleaşi materii ca şi aici. Al doilea lucru este că pot să învăţ limba mea maternă. Iar al treilea avantaj este că sunt înconjurată de profesori tot din satul meu, care mă pot înţelege mai bine decât, de exemplu, un profesor străin.
– Ce aţi schimba la actualul sistem în care funcţionează şcoala?
– Nu pot decât să-mi reiau ideea de la începutul discuţiei noastre: trebuie concepută din nou relaţia dintre profesori şi părinţi. Profesorul trebuie să fie partenerul părinţilor. Trebuie să aflu dacă s-a aplicat managementul schimbărilor în învăţământ. Managementul şcolar este un cadru de lucru didactic care conduce personalul didactic şi administrativ în scopul susţinerii procesului instructiv-educativ. Trebuie să respectăm unele norme de conduită: responsabilitate, prestigiu, ordine, motivaţie.
A. Cioca (Foaia Românească 23.03.2012)
Ébred a természet - FOTÓPÁLYÁZAT
Itt a tavasz, lassan új életre kelnek a növények is. Örökítsd meg ezt a pillanatot vagy kedvenc növényedet, állatodat! A tavaszköszöntő kép témája lehet még továbbá tájkép vagy csak egy pillanatkép, hangulatkép is.
A pályázat időtartama: 2012. 03. 25-2012. 05.15.
Teendő: az elkészült fotót töltsd fel a Szépzöld.hu Facebook oldalára és néhány ismertető mondattal meséld el miről szól a kép. Több képpel is lehet pályázni.
A pályázat nyertesei azok lesznek, akik a legtöbb lájkot gyűjtötték feltöltött képükhöz. Hívd segítségül barátaidat a lájkok begyűjtéséhez!
Minden lájk 1 pontot ér. A versenyben való részvétel feltétele, hogy minimum 20 db lájk érkezzen egy-egy képre. (A végső összegzésnél: pontszám egyenlőség esetén a két egyenlő pontszámmal rendelkező pályázó további 1 nap szavazási időt kap.)
A pályázatban három díj kerül odaítélésre:
1. díj: 20 000 Ft értékű Szépzöld ajándékcsomag
2. díj: 10 000 Ft értékű Szépzöld ajándékcsomag
3. díj: 5000 Ft értékű Szépzöld ajándékcsomag
A pályázatban minden természetes személy részt vehet, aki a Szépzöld.hu Facebook oldalának rajongója és magyarországi lakó- vagy tartózkodási hellyel rendelkezik.
A Szépzöld.hu Facebook oldalára feltöltött képekért - annak jogtisztaságáért - kizárólag a feltöltő személy vállal felelősséget. A Szépzöld.hu fenntartja a jogot, hogy azt a képet vagy hozzászólást törölje, amely közerkölcsöt, jóérzést, jó ízlést sért. A pályázó a kép feltöltésével elfogadja a pályázatban leírt feltételeket. http://www.szepzold.hu
Micherechiul are un nou director
Consiliul Local din Micherechi s-a întrunit în şedinţă joi seara, pe 8 martie, pentru a alegere noul director al şcolii generale şi grădiniţei româneşti din localitate. La şedinţa condusă de primăriţa Margareta Tat, deputaţii au votat în unanimitate dosarul singurului candidat, în persoana Anei Rocsin Sárközi.
Dosarul a fost apreciat în mod pozitiv încă înainte de şedinţă atât de comitetul profesorilor şi al părinţilor, cât şi de către cel al elevilor. Toţi cei 4 membri ai Autoguvernării Româneşti din Micherechi au dat la fel voturi pozitive dosarului Anei Sárközi.
„Am avut foarte multe emoţii, când m-am hotărât să candidez pentru acest post. În primul rând pentru că şi eu sunt micherecheancă şi, în al doilea rând, pentru că voi avea ocazia să predau şi cealaltă specialitate a mea: româna. Nu în ultimul rând, consider o mare onoare să pot să vin să predau în şcoala unde am învăţat şi eu, alături de foştii mei profesori. Vreau să-mi servesc satul natal şi oamenii de aici”, a spus Ana Sárközi încă înainte de votare.
Consilierul Mihai Ardelean a apreciat ca o idee foarte simpatică în dosarul candidatei că aceasta vrea să facă, după alegere, un team, o echipă pentru proiecte, vrea să întărească spiritul de echipă între profesori şi, nu în ultimul rând, vrea să lucreze intens la creşterea numărului elevilor care învaţă în şcoala din Micherechi. Consilierul Gheorghe Marc a subliniat două cuvinte din dosarul candidatei: publicitatea şi marketingul, două elemente de care are mare nevoie şcoala. Din acest moment, şedinţa – care prin cuvintele primăriţei Margareta Tat a început în limba română, dar apoi a continuat în limba maghiară – a decurs din nou în limba română, după care alternativ, cine cum dorea, vorbea cât româneşte cât ungureşte. Gheorghe Marc a spus (în româneşte) foarte hotărât că „şcoala noastră numai atunci are viitor dacă ea va fi românească. Precum şi noi numai atunci avem viitor, dacă vom fi români.”
La fel s-a manifestat şi viceprimarul Bertold Netea, care a spus că „suntem obligaţi să întărim caracterul românesc al şcolii, altfel nu avem nicio şansă”.
Continuând această idee, Gheorghe Marc a fost de părere, după care apoi, din rândul publicului şi profesoara Maria Boca, că şcoala numai atunci va putea fi românească dacă va fi administrată de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Majoritatea celor prezenţi însă ori nu şi-au exprimat părerea în legătură cu acest aspect, ori au fost de părere contrară.
Le şedinţă au luat parte şi doi reprezentanţi ai diplomaţiei române din Ungaria, consulii Dan Constantin şi Răzvan Ciolcă, care au fost de părere că „e de văzut, dacă şcolile preluate de AŢRU vor avea finanţare mai bună pe termen lung şi dacă ele vor fi într-adevăr mai româneşti”. Şi primăriţa Margareta Tat a fost de părere că este în primul rând sarcina statului să asigure un învăţământ de naţionalitate în această ţară.
Încă înainte de votul final al dosarului candidatei pentru postul de director, Mihai Ardelean a întrebat-o pe Ana Sárközi dacă promite că va căuta personal acei părinţi, care şi-au dus deja sau se gândesc să-şi scoată copiii de la şcoala din Micherechi. După răspunsul foarte accentuat „da” al Anei Sárközi, consiliul local al comunei Micherechi i-a acordat la fel un „da” hotărât viitoarei directoare a şcolii din Micherechi, Ana Sárközi. Noua directoare îşi va ocupa funcţia începând cu 19 martie 2012, fiind aleasă pentru o perioadă de 5 ani, până pe 31 iulie 2017.
După alegere, consulul Dan Constantin a spus că personal crede foarte mult în viitorul şcolii din Micherechi. „Dacă aici vom avea o bună şcoală românească, vom acorda materia de bază pentru un bun liceu românesc.” Pentru a ajuta acest proces, diplomaţia, împreună cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, are un plan comun: aducerea din toamnă la Micherechi a unui învăţător şi a unui profesor din România, care să ajute la activităţile româneşti din şcoală. E.I. (Foaia Românească, 14.03.2012)
CV
Ana Sárközi s-a născut în anul 1966, la Micherechi. Studiile elementare şi le-a terminat în şcoala din satul său natal, după care a fost eleva Liceului „N. Bălcescu” din Jula, studiile superioare terminânduşi-le în 1988 la Seghedin, la Facultatea Pedagogică, cu specializările română şi istorie. În 2000 a obţinut calificarea pentru conducător de instituţie de învăţământ public.
Din 2011 este masterandă la Catedra de română a Universităţii din Seghedin.
Începând cu toamna anului 1988 a început să predea la Şercad.
În 2011 a fost premiată cu distincţia „Pentru învăţământul din oraşul Şercad”.
E.I. (Foaia Românească, 14.03.2012)
O zi dedicată Femeii
Ziua Femeii este una dintre cele mai frumoase sărbători ale primăverii.Eveniment ce nu se poate trece neobservat,fiindcă Doamnele şi Domnişoarele merită să se bucure de atenţia celor din jur.
Cu acest prilej conducerea Clubului vârstnicilor din comuna noastră joi, 8 martie, la ora 13:00 a organizat un program bogat, la un nivel ridicat, în cinstea femeiilor vârstnice. Deschiderea programului a fost din partea conducătoarei clubului,Mariana Ruzsa Cséffán, care prin câteva cuvinte a salutat pe toţi cei prezenţi.
Programul s-a început cu recitarea poeziilor de către elevii şcolii generale, după care Bertold Netea,viceprimarul comunei a luat cuvântul de salut.
Acest cuvânt s-a continuat din partea lui Vasile Pojendán, membrul clubului, care în numele bărbaţilor a adresat şi el celor sărbătorite cîteva cuvinte călduroase de salutare.
Momentele următoare pentru noi au fost foarte emoţionate. Pensionara educatoare Maria Bányai Bordás a recitat o poezie minunată, prin care s-a conturat foarte clar menirea femeii în societate. În timp ce Doamna Maria a recitat poezia,razele sufletelor au început să se încălzească într-un mod mai sensibil. Iar lacrimile şi-au cerut dreptul lor: au început să apară în ochii acestor fiinţe scumpe.
După atâtea clipe emoţionate a urmat o distracţie modestă.
Renumitul tânăr, foarte talentat, Grigore Pojendan, acompaniat de orchestra „Melódia”, condusă de Elek Török a interpretat un buchet de cântece populare, care au slujit în mare măsură la ridicarea atmosferei plăcute din sală.
Iar punctul surprinzător a acestei după-amiază a fost drăguţa pensionară, Iuliana Hegedűs, prezentând câteva cântece populare maghiare. Interpretarea ei a fost nespus de uimitoare: o voce frumoasă într-un stil artistic. I-a încântat pe toţi cei întruniţi.
Nici drăguţa Doamna Iuliana nu a lăsat afară din centrul atenţiei sale atingerea coardelor sensibile ale inimii, cântând (împreună cu toţi cei prezenţi!) Imnul Pensionarilor. Lacrimile pe obraji curgeau şiroaie, mai ales din ochii celor văduve.
Programul s-a încheiat cu oferirea florilor fiecărui femeie prezentă.
Pe această cale îi adresăm felicitări şi mulţumiri conducerii clubului şi tuturor celora, care în orice mod au participat la succesul atât de mare a acestei zi.
Capcana autonomiei
Când dansăm pe un vulcan, când ne paşte primejdia de a cădea în capcana autonomiei culturale, propagată cu precădere de politicieni şi oferită ca un dar naţionalităţilor, ar trebui să fim mai prudenţi, chiar dacă jupânii dictează un ritm uluitor în schimbarea fără o finalitate limpede a structurilor sociale şi culturale cu care ne-am familiarizat în ultimele decenii.
Prudenţă, zicem, fiindcă comunitatea noastră nu e pregătită pentru vâltoarea în care este antrenată. AŢRU a fost constrânsă, fie de împrejurările locale, fie de ministerul de resort, să îşi asume administrarea şcolii din Bătania.
Are o oarecare doză de amatorism elanul cu care AŢRU, fără nici o abilitare din partea celor în cauză, de fapt, în numele nimănui, se angajează la gestionarea şcolilor pe care primăriile locale nu le mai pot finanţa. De aceea şi-au putut permite câţiva primari şi directori de şcoli luxul de a se uita ca la teatru la cele ce s-au întâmplat la recenta consfătuire de la Jula (23 februarie) cu subsecretarul de stat de resort, la care prea multe lucruri noi nu au putut auzi, dat fiindcă situaţia cu privire la trecerea de la o lungă dependenţă statală la o independenţă, o autonomie incertă este o „afacere” riscantă. Lumea ştie că, deşi totul se face în mod legitim, şcoala nu este numai a susţinătorului sau a finanţatorului, ci, înainte de toate, a elevilor, respectiv a părinţilor. Ultimii au să decidă soarta aşa-ziselor şcoli româneşti! Tocmai de aceea, spune mult despre mentalitatea acelora care au datoria de a ne reprezenta interesele noastre comunitare faptul că nu cu ei dialoghează, încercând să ajungă cu ei la un consens, să le explice cum va deveni şcoala lor o instituţie educaţională de calitate, performantă trecând sub auspiciile AŢRU-lui, deşi preluarea şcolilor oferă un bun prilej de a se legitima. Nu întâmplător ţine să accentueze cu un optimism facil „Cronica”: „Că nu putem disocia Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria de viaţa acestei colectivităţi româneşti, indiferent de vorbele grele pe care unii au fost tentaţi să le pună în cârca AŢRU”. Nu prea ştim la ce se referă, ştim însă ce ar mai dori autorul editorialului din ultimul număr: „AŢRU va trebui tratat ca un partener de bună-credinţă, de bun-simţ, de către autorităţile din România”. Aşadar, asta-i problema! Lipsa de legitimare de dincoace şi de dincolo… Numai că organizaţia care timp de aproape două decenii nu a reuşit să obţină sprijinul comunităţii pentru care a fost înfiinţată, de ce crede că preluarea câtorva şcoli o va legitima? Înainte de a prelua cu un vădit zel şcolile, nu ar trebui oare să mediteze asupra acestei întrebări şi să tragă consecinţele necesare? Apoi nu ar trebui să scriem bazaconii: nu şcoala depinde de AŢRU, ci invers, AŢRU depinde de şcoală şi de comunitate!!! Şcoli româneşti sunt în Ungaria de azi şi ieri de mai bine de două secole, iar primarii şi directorii de şcoli cer preluarea unităţilor de învăţământ nu de dragul AŢRU-lui, ci de nevoie. E vorba, deci, de mezalianţă. După cum, nu e cazul să vorbim deocamdată de un triumf. E, incontestabil, o reală provocare şi cu toţii trebuie să punem umărul şi să zicem: hai AŢRU! Dar cu şcoala nu te poţi juca, mai ales cu o instituţie mică, sătească, într-o epocă în care viitorul unui om depinde de calitatea învăţământului.
Prin urmare, dilema cu care se confruntă comunitatea face valuri, căci miza este mare şi nu se rezumă numai la problema „să ţinem cu AŢRU sau cu statul”, ci şi la viitorul şi calitatea învăţământului din şcolile afectate. Dă de gândit faptul că de ce AŢRU nu profită de ocazie şi nu deschide spre părinţi, spre intelectualitate, spre cadrele didactice din învăţământul public şi superior, spre cele două catedre universitare, spre comunităţile confesionale, horribile dictu, spre diplomaţia română din ţara noastră, solicitându-le sprijinul în elaborarea unui program complex, care ar cuprinde atât strategia de preluare şi finanţare cât şi o mulţime de probleme de conţinut, ca de chestiunile personale, de evaluare şi inspectare a activităţilor şcolare să nici nu mai vorbim. Degeaba o preiai, dacă nu ştii ce să faci cu ea. Nimeni nu poate crede, de pildă, că într-o criză economică şi financiară în care ne aflăm, o şcoală cu un efectiv redus de elevi poate fi viabilă şi finanţabilă, indiferent de cel care o administrează. O preiai, ca apoi tu să o desfiinţezi şi nu statul? Din această perspectivă, mai multe dintre şcolile noastre nu prea au viitor. Nu credem, deci, în ciuda unor eventuale promisiuni, că aşa-zisele fonduri de intervenţie pot face minuni şi oferă perspectivă. Sunt garanţii stabilite prin lege? Şi apoi vorba lui Cicero: „Nevoia nu ascultă de nici o lege”.
Reţeaua şcolară actuală nu mai poate fi susţinută. Ar fi crezut cineva cu 5–6 ani în urmă că de la cea mai mare şi românească şcoală din Ungaria, cea din Micherechi, vor fi duşi atâţia copii la alte şcoli? Aşadar, trebui, să gândim într-un alt sistem, elaborat şi implementat în comun cu spijinul specialiştilor şi printr-un consens cât posibil de larg, căci: „Niciodată nu eşti mai bine servit decât de tine însuţi”. Se pune întrebarea: suntem capabili să ne facem un învăţământ mai bun şi mai românesc? Ajungând la acest capitol, cine va convinge cadrele didactice şi cu ce mijloace? Există în posesiunea AŢRU-lui vreo astfel de programă sau vreun plan?
Mai este apoi o problemă cunoscută de toată lumea, dar despre care nu ne place să vorbim: componenţa etnică a elevilor. AŢRU, ca reprezentantă a românilor din Ungaria, nu poate prelua şcoli cu elevi care nu sunt de origine română! Nu e treaba noastră să întreţinem şcoli pentru unguri sau în care limba română se predă numai ca o limbă străină. Ar trebui să vedem pădurea de copac: nu elevii sunt pentru cadrele didactice, ci invers. O instituţie maghiară nu poate legitima o organizaţie menită să reprezinte o comunitate română! Ce avem noi cu Körösnagyharsány? De ce vrem să ne compromitem în continuare cu instituţii virtuale, compromiţând, vrând, nevrând, şi politica faţă de naţionalităţi a statului? Ar trebui, în sfârşit, să tragem o cezură între românesc şi neromânesc. Scopul unei restructurări a învăţământului nostru ar fi salvarea a ceea ce încă este cât de cât românesc. În acest scop, ar trebui să încercăm întemeierea unor centre educaţionale, în judeţul Bichiş la Bătania, la Chitighaz (în şcoala de aici ar putea fi integrată, dacă e cazul, şcoala „română din Aletea”), Jula şi Micherechi, iar în Bihor prin integrarea şcolilor din Bedeu, Săcal şi Apateu. Şi în cazul acesta este adevărată maxima: nu mult, ci bun! Cu excepţia Julei, aceste centre educaţionale ar avea nevoie de câte un cămin ca să fie atrăgătoare şi să corespundă şi unor necesităţi sociale, căci în zonele acestea sunt mulţi copii nevoiaşi. Fiind aproape de România, ar putea stârni interes şi pentru elevii de dincolo de graniţă.
Ştiut este faptul că statul maghiar vrea să scape de şcolile de naţionalitate, dat fiindcă, cu puţine excepţii, sunt şcoli cu un număr de elevi redus, deci „nerentabile”. În baza noii legi de învăţământ o mulţime de şcoli cu un efectiv redus, trecând sub tutela statului, vor fi desfiinţate prin integrare. În acest caz, componenţa etnică a elevilor nu va mai avea nici o semnificaţie. Şi pentru că statul nu-şi poate permite luxul de a integra sau, mai ales, a desfiinţa şcoli de naţionalitate, neavând altă posibilitate şi satisfăcând obligaţia pe care şi-a asumat-o cu privire la asigurarea pentru naţionalităţi a unei autonomii culturale, le oferă spre preluare autoguvernărilor naţionale (pe ţară) ale naţionalităţilor dependente de altfel de stat din punct de vedere politic şi financiar. Rolul autoguvernărilor se rezumă, deocamdată, la gestionarea, administrarea şcolilor, fără să cunoaştem detalii cu privire la elementele esenţiale de conţinut ale activităţii instructive şi educative. Care va fi contribuţia „gestionarului” la întocmirea programelor şcolare, la evaluarea activităţii şcolare, a cadrelor didactice şi a directorului? Va avea un inspectorat propriu sau unul denumit de stat? Până la urmă, cine îşi va asuma răspunderea pentru calitatea şi caracterul naţional ale învăţământului din aceste şcoli, statul sau întreţinătorul? În caz că aceste aspecte esenţiale au să rămână o atribuţie a statului şi nu a întreţinătorului, despre o autonomie culturală nu se va putea vorbi şi nimeni nu-şi va asuma responsabilitatea pentru ceea ce se va întâmpla în aceste şcoli, implicit viitorul lor.
Iată de ce facem apel la precauţie, la înţelepciune politică şi la o pregătire temeinică din punct de vedere profesional înainte de a intra în joc.
Gh. Petruşan (Foaia Românească, 08.03.2012)
Ore de religie la Şcoala Generală Românească din Micherechi
Scris de Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria , Miercuri, 07 Martie 2012
Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, la Şcoala Generală Românească din Micherechi cu clasele de predare I-VIII, orele de religie sunt predate săptămânal de către Părintele Ieromonah Visarion Tuderici, Secretarul Eparhial al Episcopiei.
Elevii care frecventează orele de religie sunt împărţiţi în două grupe: grupa I, cuprinzând elevi din clasele I-IV şi grupa a II-a, cu elevi din clasele V-VIII.
În această activitate educativ-religioasă, Părintele Secretar Visarion Tuderici este ajutat de doi tineri ortodocşi români din Micherechi: Robert Ruja, student la secţia de Teologie Pastorală a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, în anul I şi Nora Netea.
Actualmente, cele două grupe pregătesc o scenetă religioasă pentru perioada pascală, intitulată „Bucuria Mironosiţelor”, care va fi prezentată atât în biserica parohială din Micherechi, cu prilejul Sfintelor Paşti, cât şi la biserica ortodoxă românească din Budapesta, în cea de-a cincea Duminică din Postul Mare (1 aprilie 2012), când elevii români din Micherechi vor fi şi oaspeţii Ambasadei României la Budapesta.
Scenete religioase de acest fel au mai fost prezentate credincioşilor ortodocşi români din Micherechi şi în trecut, cu ocazia altor sărbători mari din cursul anului liturgic (Crăciun, Paşti).
Alungarea iernii la Micherechi
Ziua carnavalului încunună şirul obiceiurilor de iarnă, care totodată cheamă lumea la o linişte şi împăcare înainte de Postul Mare al Învierii Domnului, când timp de 7 săptămâni erau anulate toate sărbătorile pompoase.
O asemenea petrecere de carnaval, sub genericul „Alungarea iernii”, a organizat miercurea trecută şi Grădiniţa din Micherechi. După cuvintele de bun venit, rostite de conducătoarea instituţiei, Angelica Martin Puskár, copilaşii şi-au prezentat măştile în faţa publicului numeros.
La fel ca şi în anii precedenţi, educatoarele s-au pregătit cu o surpriză: au prezentat un spectacol de teatru de păpuşi, după care s-a încins hora: „Carnaval, carnaval, vesel carnaval” şi s-a dat tonul la distracţie. Prin bună voinţa părinţilor, copilaşii au fost întâmpinaţi cu mese întinse, încărcate cu mai multe feluri de prăjituri, sucuri şi fructe.
După parada măştilor, cu toţii au ieşit în curtea grădiniţei pentru a arunca în foc o babă din paie, simbolizând alungarea iernii şi chemarea primăverii.
Ana Cioca (Foaia Românească, 08.03.2012
Mărţişorul – o tradiţie vie şi în Ungaria
Consulatul General al României la Seghedin şi Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin a sărbătorit Mărţişorul în seara zilei de 1 martie. A fost pentru prima dată când sediul Consulatului General s-a dovedit a fi prea mic pentru numeroşii invitaţi care au sosit din localităţile din jurul Seghedinului, dar şi de mai departe, din Timişoara şi Republica Moldova. În deschiderea evenimentului, publicul a fost salutat de gerantul interimar de Seghedin, Dan Constantin, care i-a invitat pe cei prezenţi să admire expoziţiade mărţişoare realizată de profesorii Catedrei de Română, între care se regăseau şi câteva mărţişoare foarte vechi, de prin anii 1970, unele cu semnificaţii deosebite. Pe un alt panou au fost aranjate mărţişoare realizate deBianca Son, fostă elevă a liceului „N. Bălcescu” din Jula, în prezent studentă la Facultatea de Design din Arad, care a făcut şi o demonstraţie a confecţionării mărţişoarelor. De asemenea, profesorul Zoltan Ruja din Micherechi a adus felicitări legate de ziua de 1 martie, executate de copiii de la şcoala generală din localitate.
Oaspeţii din Timişoara şi Chişinău s-au aflat la Seghedin printr-o fericită coincidenţă dintre două activităţi – prima care a dat naştere acestei întâlniri a fost derularea proiectului „Povestea carierelor – învăţarea valorilor prin puterea exemplului”, proiect care angrenează Universităţile din Timişoara, Chişinău şi Catedra de Română a Universităţii din Seghedin. Proiectul a avut până acum câteva etape, miza lui fiind de a pune laolaltă, comparativ, prezentările felului în care s-au studiat disciplinele umaniste în aceste ţări din Răsăritul Europei în perioada comunistă.
Decanul Facultăţii de Litere, Istorie şi Filozofie a Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Otilia Hedeşan a vorbit despre cum s-a păstrat şi a evoluat obiceiul Mărţişorului în România, de la începuturi şi până în prezent, punctând unele etape mai importante, cum a fost cea comunistă. „În perioada comunistă, Mărţişorul a fost unul din puţinele obiceiuri care funcţionau cu voie de la stăpânire. Era o adevărată educaţie în grădiniţele şi şcolile româneşti, cine oferă, cine primeşte mărţişor, ce se scrie pe mărţişor. În jurul anilor ’70, la Bucureşti, în practica studenţilor de la arte plastice şi de la arhitectură, a luat naştere un fenomen de compensare a unui întreg set de restricţii: într-o Românie comunistă, în care nu exista niciun fel de practică comercială în afara celei de la stat, se vindeau, printre alte lucruri, în scurtul interval din jurul lui 1 martie, nu oriunde, ci în Piaţa Universităţii, în acest punct zero al României pe care acum, de 20 de ani, şi-l revendică toate grupările care îşi doresc să îşi formuleze un punct de vedere despre România. Nu era vorba de o chestiune simbolică, ci în primul rând despre un câştig financiar absolut substanţial. Lucrurile s-au redezvoltat după 1990. S-au schimbat în sensul că în toţi aceşti 20 de ani o serie de mode, de gusturi, de practici artistice au început să funcţioneze ca elemente pentru crearea de mărţişoare. Mărţişorul e ortodox, mărţişorul e dacic, mărţisorul e slav, e balcanic, e postmodern, e românesc. Ceea ce înseamnă că mărţişorul e viu şi acesta este lucrul cel mai important care trebuie notat”, a conchis profesoara Otilia Hedeşan.
Profesoara Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Liuba Petrenco a vorbit la rândul ei despre cum se păstrează tradiţia Mărţişorului la românii din Basarabia, într-o ţară care se află în tranziţie veşnică şi care nu a oferit niciodată continuitatea culturilor, ci dimpotrivă, le-a pus la încercare. Totuşi, Mărţişorul este una din tradiţiile care s-a păstrat şi a avut de câştigat în toată această perioadă, având chiar o complexitate şi o dezvoltare superioară celei pe care o are Mărţişorul în România. „Mărţişorul tradiţional era confecţionat şi în Basarabia din două fire, una roşie şi una albă, dar mai întâi din lână, apoi din cânepă. În centrul Moldovei sunt zone în care acest mărţişor era unicolor, de culoarea roşie şi era legat la degetul inelar şi la încheietura mâinii sau a piciorului stâng. În unele zone din nordul Moldovei s-a păstrat tradiţia unui mărţişor tricolor, pe lângă firele de lână roşie şi albă mai apare şi un fir de aţă verde. Tradiţia de a lega mărţişoarele la gât, la încheietura mâinii şi la picior este un fel de ritual, se leagă acolo pe unde poate răul trece sub haine, punându-se astfel stavilă acestui rău. La sfârşitul lunii martie, mărţişorul ori este agăţat pe un pom fructifer, ori se pune sub o piatră sau la rădăcina unui copac. A doua zi, cei care au pus mărţişorul sub o piatră sau la rădăcina unui copac, se uită ce gâze s-au urcat pe mărţişor, de la sat la sat, fiecare gâză având o altă semnificaţie care vesteşte viitorul”, ne-a destăinuit profesoara Liuba Petrenco.
Profesorul Zoltan Ruja din Micherechi ne-a spus că tradiţia Mărţişorului este prea puţin cunoscută de copiii din sat, iar ideea profesoarei Mihaela Bucin din Seghedin, ca elevii să confecţioneze felicitări de 1 Martie, a fost primită cu bucurie de copii. Au fost realizate şi felicitări cu tehnica tridimensională kirigami. Toate au fost vândute, iar din banii adunaţi, suma de 18 mii de forinţi, băieţii din clasele 5, 6, şi 7 vor organiza o mică sărbătoare de 8 Martie dedicată colegelor.
Bianca Son, studentă la Facultatea de Design din Arad şi vicepreşedinta ONG-ului Asociaţia ProgressOn Youth Power a făcut o demonstraţie de confecţionare a mărţişoarelor cu o tehnică ce constă în lucrul cu pastă polimerică, un fel de plastelină, care după ce ai modelat-o trebuie s-o introduci în cuptor. „În România foarte mult se practică Mărţişorul, dar nu prea mai înseamnă nimic… Aşa că eu încerc prin lucrul meu să dau însemnătate. De obicei fac simboluri, care pot fi luate ca amulete: buburuze, trifoi cu patru foi, potcoave, hornari. Mă bucur că românii din Ungaria poartă mărţişor, dar condiţia este să-l poarte 12 zile, ca babele. Şi mă bucur că înseamnă ceva, nu doar un dar pe care-l dau bărbaţii femeilor. Tot ce e simplu e frumos. Şi cu cât eşti mai simplu cu atât eşti mai apropiat de oameni, cu cât eşti mai apropiat de oameni cu atât câştigi mai mult şi tu şi cei din jur”, a spus Bianca Son. Mărţişoarele lucrate de ea au fost oferite de membri Consulatului General din Seghedin doamnelor şi domnişoarelor participante la eveniment.
A 2012. évi adóelőlegek befizetéséhez (magánszemélyek kommunális adója, gépjárműadó, helyi iparűzési adó) a készpénzátutalási megbízások (csekkek) postázása hamarosan elkezdődik. Adónemenként az I. félévi adóelőleg befizetéséhez szükséges 1 db csekk kerül postázásra. Kérjük a Tisztelt Adózókat, hogy a befizetés előtt ellenőrizzék a csekken szereplő adónem megnevezését, hogy a befizetés a megfelelő adónemre történjen. Azon adózók, akik nem kapják meg a befizetési határidőig (I. félév: 2011. március 19.) a csekkeket, kérjük fáradjanak be a Polgármesteri Hivatal adóügyekkel foglalkozó munkatársához.
Felhívjuk a helyi iparűzési adóalanyok figyelmét, hogy a www.mehkerek.huhonlapról hamarosan letölthető bevallási nyomtatvány készül. Ha a letöltésre nincs lehetősége illetve módja a Tisztelt Adófizetőnek, a Hivatalnál személyesen beszerezhető a nyomtatvány. A benyújtás határideje 2012. május 31.
Tisztelt Adózók!
Szeretnénk ismételten felhívni azon ingatlan tulajdonosok, illetve haszonélvezők figyelmét, akiknek tulajdonjogában illetve haszonélvezeti jogában változás következett be, hogy haladéktalanul jelentsék be ezenváltozást, hisz adókötelezettséget érint, melynek elmulasztása mulasztási bírság kiszabását vonja maga után. Az ehhez szükséges bevallási nyomtatvány a Hivatalban beszerezhető.
A fentiekből kitűnik, hogy az eladó részéről nagyon fontos a törvényi bejelentési kötelezettség betartása a saját érdekében is.
Primăria Comunei Micherechi împreună cu Consulatul General al României la Jula au invitat pe toti cei interesaţi din rândurile românilor din Ungaria, la simpozionul ştiinţific dedicat aniversării Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859.
Evenimentul a fost organizat în data de 21 ianuarie 2012 în sala bibliotecii din sat, la care au participat următoarele oficialităţi de seamă: Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Domnul Călin Cămărăşan, Consulul General al României la Jula, Domnul Nicolae Dan Constantin, Consul Gerant Interimar şi Domnul Consul Răzvan Ciolcă, de la Consulatul General al României la Seghedin, Domnul Lucian Casone, Secretar I al Ambasadei României la Budapesta, Domnul Mórocz Tibor, Viceprimarul Şercadului, Doamna Eva Iova Şimon , Directorul Revistei „Foaia Românească”, Doamna Mihaela Bucin, Şefa Catedrei de Limba Română din cadrul Facultăţii Pedagogice „Juhász Gyula” a Universităţii din Seghedin, Domnul Profesor Gheorghe Petruşan, Preşedintele Autoconducerii Româneşti din Seghedin, Doamna Kaupert Iulia, Directorul Redacţiei Româneşti al Televiziunii şi Radiodifuziunii Maghiară.
Le mulţumim tuturor acelora care ne-au acceptat invitaţia şi care s-au angajat să participe activ la sărbătoarea noastră: Domnului Profesor Gabriel Moisă, de la Univeritatea din Oradea, Doamnei Profesor Maria Berényi, Director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, Doamnei Profesor Ana Sárközi, Director adjunct al Şcolii din Şercad.
Sunt puţine aniversări istorice româneşti pe care le sărbătoreşte Micherechiul. Dar credem că a venit timpul să ne amintim şi noi, românii din Ungaria de realizările poporului românesc de-a lungul vremurilor. Limba, tradiţiile, cultura noastră, a românilor din Micherechi, fac parte din tezaurul culturii universale româneşti. Nu suntem singuri, nu suntem mai prejos decât românii care trăiesc în alte părţi ale Europei. De aceea, o sărbătoare ca cea pe care românii o cinstesc la 24 ianuarie, şi anume Ziua Unirii Principatelor Române: Moldova şi Ţara Românească, este o sărbătoare pe care începând din acest an trebuie să o aducem şi în satul nostru. (Bertold Netea) (pozele se află în galerie)
Programul săptămânal al bibliotecii
Luni: (14:00-15:00) Să scriem frumos şi corect în limba română şi maghiară! (clasa 3-4-a)
Miercuri: (14:00-15:00) În lumea miraculoasă a poveştilor (clasa1-2-a)
Joi: (14:00-15:00) Să descoperim tainele lecturilor! (clasa 2-3-4-a)
Vineri: (14:00-15:00) Jucăm teatru – Mâini dibace (clasa 1-4-a)
Vă aşteptăm cu drag!
2012. évi változások az aktív korúak ellátása terén
Az új év új változás lehetősége és ez sajnos a szociális ellátások területén sincs másképp. A legnagyobb változás ebben az évben, amit sajnos mindenki pénztárcája meg fog érezni, az aktív korúak ellátása területén lesz.
Tavaly szeptember óta kormányrendeletben külön választották a minimálbért és azt a közfoglalkoztatási bért, amit az Önkormányzat a közfoglalkoztatás keretében foglalkoztatott személyeknek fizet. Míg a tavalyi évben minimálbér bruttó 78. 000.- Ft volt, addig a közfoglalkoztatási bér 8 órás foglalkoztatás esetén bruttó 57.000.- Ft. További változás, hogy a közfoglalkoztatás keretében dolgozók nem havonta, hanem hetente, időarányosan kapják a fizetést.
Idén is megmarad a különbség a két bér között: a minimálbér összege bruttó 93.000.- Ft, ezzel szemben a közfoglalkoztatási bér bruttó 71.800.- Ft, aminek a nettó összege alapesetben a megváltozott adózási szabályok miatt annyi marad, mint tavaly volt.
Továbbra is megmarad az a szabály, hogy az aktív korúak ellátására jogosult személy 30 napi munkaviszonyt kell igazoljon, amit az ellátott megszerezhet közfoglalkoztatás keretében vagy egyszerűsített munkavállalással.
Nagyon lényeges szabály, hogy az önkormányzat által szervezett közfoglalkoztatásba elsősorban a foglalkoztatást helyettesítő támogatásban részesülő személyeket kell bevonni, annak érdekében, hogy teljesíteni tudják a 30 napos munkaviszonyt, és csak ezt követően lehet ellátásban nem részesülő személyeket közfoglalkoztatás keretében kikérni a Munkaügyi Központtól.
Változatlanul fennáll az a szabály, hogy a közfoglalkoztatásra fordítható éves keretet a Munkaügyi Központ szabja meg, az Önkormányzat csak ezen belül biztosíthatja a közfoglalkoztatást annak figyelembe vételével, hogy mindenki teljesíteni tudja a 30 napos munkaviszonyt. Éppen emiatt történik sajnos az, hogy a közfoglalkoztatás nagyobb része 4 órás részmunkaidős és 2-3 hónapig tart, a kisebb része pedig 6-8 órás foglalkoztatás.
A közfoglalkoztatás után térjünk át a szociális ellátásokra.
Az aktív korúak ellátásának mindkét formája változik
2011. évben azok, akik betöltötték az 55. életévüket vagy egészségkárosodásuk 50% illetve 67% -ban károsodott, rendszeres szociális segélyben részesültek, melynek összege az öregségi nyugdíjminimum 90%-a volt, azaz 25.650.- Ft volt. Ettől az évtől az 55. év helyett a segélyre jogosító életkor a nyugdíjkorhatár betöltését megelőző öt év. A nyugdíjkorhatár az 1952. után született személyek esetében sávosan, fokozatosan 65 évre emelkedik, ezért minden rendszeres szociális segélyben részesülő jogosultságát felül kell vizsgálni 2012. április 1-ig, és az új szabályok szerint kell megállapítani a rendszeres szociális segélyt vagy a foglalkoztatást helyettesítő támogatást.
A rendszeres szociális segély legmagasabb összege a családi jövedelemtől függően 42.326.- Ft.
A foglalkoztatást helyettesítő támogatás összege az öregségi nyugdíjminimum 100%-ról sajnos 80%-ára csökkent, ami számszerűleg annyit jelent, hogy havi 28.500.- Ft helyett csupán csak 22.800.- Ft adható, amivel a februári átutalásokkor szembesülhetünk.
Festivalul Colindelor Micherechi, 23 12 2011
Corul Bisericii Ortodoxe
Biserica Penticostală BETEL
Biserica Baptistă
Biserica Penticostală Nr. 1.
Megújult a méhkeréki egészségház
Mintegy 43 millió forintból öltött új gúnyát kívül-belül a védőnői szolgálatnak, illetve a fogorvosi rendelőnek otthont adó egészségház Méhkeréken.
— A község vezetése a beruházás megvalósításához az Új Magyarország Fejlesztési Terv keretében 39 millió 575 ezer 803 forint vissza nem térítendő támogatást nyert. Ehhez saját erőből mintegy 3,5 millió forintot társítottunk. Így, mintegy bruttó 43 millió forintból újítottuk fel az egészségházat — mondta a felújított létesítmény tegnapi ünnepélyes átadásán Tát Margit.
Méhkerék polgármesterének szavaiból kiderült, az energetikai követelmények figyelembe vételével a külső falakat, a padozatot, s a födémet egyaránt hőszigetelték, kicserélték a nyílászárókat. A belső térben kicserélték a padlóburkolatot, korszerűsítették a fűtési rendszert, s felújították a teljes villamos hálózatot. Az épület egy féltetővel fedett nyitott térrel is bővült, ahol gyermekkocsi-tárolót alakítottak ki. A védőnői és a fogorvosi eszközparkot is korszerűsítették.
Követendő példa lehet, hogy az egészségházhoz vezető út és járda, több mint egymillió forintból, a képviselők felajánlott tiszteletdíjából kapott szilárd burkolatot. A méhkeréki testület tagjai ugyanis már a testület megalakulásakor lemondtak a tiszteletdíjukról. (Békés Megyei Hírlap 2011.12.01)
Două românce din Ungaria, distinse de preşedintele Traian Băsescu
Cu ocazia Zilei Naţionale a României, pe 1 Decembrie, preşedintele României Traian Băsescu a decorat zece români care s-au distins prin promovarea identităţii şi culturii româneşti în statele în care locuiesc. Printre aceştia s-au aflat şi doi români din Ungaria. Doamnei dr. Maria Berényi, filolog, director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria i s-a conferit decoraţia Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria H „Cercetarea ştiinţifică”, iar doamnei Eva Iova Şimon, redactor-şef al săptămânalului „Foaia românească”, membru al Prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria i s-a acordat decoraţia Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, categoria A „Literatură”. Astfel, numărul românilor din Ungaria, care au primit cea mai înaltă decoraţie naţională a României, Ordinul Meritul Cultural, a crescut la trei, deoarece artistul plastic Ştefan Oroian din Jula a fost deja distins în anul 2005.
Cu ocazia festivităţii de 1 Decembrie, de la Palatul Cotroceni, şeful statului român Traian Băsescu a conferit „în semn de înaltă apreciere pentru abnegaţia şi perseverenţa cu care au promovat valorile naţionale şi culturale ale României, militând pentru respectarea drepturilor comunităţilor româneşti din afara hotarelor ţării şi contribuind la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni”, Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer, domnului Neculai Popa, Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer, domnului Ivan Alexandrov şi domnuluiVasile Iordăchescu, Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer, domnului Alexandru Bantoş, Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, domnului Milan Marinov Anghelov (Milan Anghel Cosoveanu), domnului Ion Mihai Botoş, preacucernicului părinte Dhimitraq Veriga şi doamnei dr. Maria Berényi, şi Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, domnului Ion Berlovan şi doamnei Eva Iova Şimon.
Vă prezentăm mai jos toţi cei zece decoraţi de către preşedintele Traian Băsescu.
Fost deţinut politic, activist anticomunist şi coordonator al Consiliului Româno-American din Los-Angeles, Neculai Popa s-a născut la 22 iuniorul Casei Limbii Române din Chişinău. În 1991, fondează, împreună cu Nicolae Matcaş şi Ion Dumeniuc, revista de ştiinţă şi cultură „Limba Română”, prima publicaţie al cărei nume este scris corect. Este autorul mai multor lucrări care au contribuit la edificarea unei serii de aspecte legate de identitatea naţională a românilor din Republica Moldova. Publică, de asemenea, articole, studii, reportaje, eseuri, interviuri în vederea reafirmării unităţii neamului şi valorificării patrimoniului lingvistic, literar şi cultural românesc. Alexandru Bantoş este membru al Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova.
Milan Marinov Anghelov (Milan Anghel Cosoveanu) s-a născut la 1 octombrie 1928 în satul Cosova, regiunea Vidin, Bulgaria. Este fondatorul ziarului „Timpul” („Vreme”), editat de Asociaţia Vlahilor (Românilor) din Bulgaria. Autor al mai multor cărţi de poezii în limba română, Milan Anghelov este membru al Uniunii Ziariştilor din Bulgaria şi al Uniunii Scriitorilor bulgari.
Mihai Botoş s-a născut în localitatea Apşa de Jos, Transcarpatia, la 18 ianuarie 1961. Este preşedinte fondator al Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, director fondator al Muzeului de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia „Dacia Liberă”, redactor-şef şi fondator al primei publicaţii de limba română din Transcarpatia „Apşa” şi membru al Senatului din partea Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”. Deţinător al mai multor medalii, diplome şi premii, Mihai Botoş este, de asemenea, autor de cărţi despre românii din Transcarpatia.
Preacucernicului părinte Dhimitraq Veriga s-a născut la 14 iulie 1943 în localitatea Korcea, Albania. În prezent, Preot paroh al Bisericii Aromâne „Schimbarea la Faţă” din localitatea de baştină, este unul dintre cei mai cunoscuţi apărători şi promotori ai identităţii şi culturii româneşti în Albania.
Născută la 15 aprilie 1959,Maria Berényi este director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria. Cercetător activ şi autoare a mai multor creaţii poetice scrise în limba română şi maghiară, Maria Berényia lansat recent„Poveştile caselor. Români în Buda şi în Pesta”, un album monografic conţinând 106 ilustraţii color ce descrie viaţa românilor care au trăit sau au trecut prin capitala Ungariei, îmbogăţind patrimoniul acestui oraş prin ctitorii culturale, spirituale şi arhitecturale.
Ion Berlovans-a născut în data de 12 martie 1948 în localitatea Seleuş, Alibunar, Serbia şi de 40 de ani este profesor la Catedra de Limbă şi Literatură Română al Liceului „Borislav Petrov Braca” din Vârşeţ. Militant activ pentru limba română, domnul Ion Berlovan este în prezent şi coordonatorul Cenaclului Literar „Tinerele Condeie” şi al Ansamblului Folcloric cu acelaşi nume din Vârşeţ. Lista activităţilor sale culturale desfăşurate pe teritoriul Banatului Sârbesc este, însă, mult mai lungă, drept pentru care domnul Ion Berlovan este deţinător al mai multor premii şi medalii. Este, de asemenea, autor de manuale de Limbă şi Literatură Română şi cărţi cuprinzând antologii de poezii şi creaţii populare ale elevilor liceului la care este profesor.
Eva Iova Şimon s-a născut la 7 aprilie 1970 în Jula, Ungaria. Este redactor-şef al săptămânalului „Foaia românească” şi director al Editurii de carte şi presă „NOI” din aceeaşi localitate. Organizatoare activă a programelor pentru comunitatea românească din Jula, Eva Iova Şimon este deţinătoarea mai multor premii de excelenţă pentru promovarea valorilor şi identităţii româneşti în Ungaria.
„Pentru mine este o onoare foarte mare că am venit aici să fiu decorat. Sunt un om simplu şi pentru mine este mult”, a spus preotul Dhimitraq Veriga, care a venit din Albania şi care a mulţumit în numele tuturor celor decoraţi.
Concursul de ortografie "Gheorghe Martin" - Cei mai buni elevi s-au întrecut în scris, la limba română
Şcoala generală din Micherechi a organizat şi în acest an, în cadrul Săptămânii limbii materne, un concurs de ortografie. Concursul de ortografie dedicat amintirii regretatului profesor Gheorghe Martin, a dorit să adune la Micherechi elevi ai tuturor şcolilor generale din Ungaria în care se predă limba română. În 2011, la această invitaţie au răspuns afirmativ doar şcolarii din Bătania, Chitighaz, Jula şi Micherechi. Cei 20 copii care au participat la concursul din 23 noiembrie cu siguranţă sunt cei mai buni la limba română, din toate şcolile noastre!
Îndrumări înainte de concurs
„Cu trei ani în urmă, la iniţiativa profesorilor Gheorghe Netea şi Zoltan Ruja, şcoala a înfiinţat un concurs pe ţară care poartă numele regretatului profesor şi inspector Gheorghe Martin. La această competiţie au fost invitate toate şcolile româneşti din ţară şi şcolile unde de româna se predă ca obiect de studiu”, a deschis manifestarea Ana Benye, directoarea adjunctă din Micherechi, care şi-a exprimat regretul pentru că doar patru şcoli s-au înscris la concurs. „Îmi pare foarte rău pentru că celelalte şcoli nu ne-au acceptat invitaţia. Merită a medita asupra acestui fapt! Suntem mândri că acest concurs este singurul în cadrul căruia elevii dau dovadă de cunoştinţele adevărate, adică nu te poţi pregăti acasă pentru aceste probe.”
La eveniment a participat cu drag şi de data aceasta şi soţia profesorului Gheorghe Martin, doamna Maria Martin, învăţătoare pensionară, care a dat câteva sfaturi concurenţilor: „Fii ochi şi urechi! Fii atent ce ai de făcut! Dacă ştii ce ai de făcut, te pune la treabă. Dar înainte, te gândeşti ce scrii. Scrii frumos, corect şi ordonat. După ce ai terminat, ia-ţi foaia, controlează-te. Dacă ţi-ai făcut datoria, stai liniştit. Iar în timp ce voi lucraţi, noi vă ţinem pumnii şi vom aştepta rezultatele. Doamne ajută!”
Probe serioase
Testele au fost întocmite de şefa Catedrei de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin, dr. Mihaela Bucin, care a prezentat participanţilor testele. „Mulţumim foarte mult şcolii din Micherechi, pentru că are încă puterea şi voinţa de a organiza acest concurs. Eu nu consider o problemă că în anul acesta nu s-au prezentat mai mulţi. Faptul că au venit copii numai din aceste patru şcoli – care sunt şcolile cu adevărat româneşti în Ungaria – înseamnă că acest concurs este considerat serios şi sever. Se cunoaşte deja faptul că nu este un lucru superficial, de suprafaţă. Cei care participă la acest concurs ştiu cu adevărat mai bine limba română decât alţii şi totdeauna şi premiile au fost pe măsură. Testele au şapte exerciţii, toate sunt cu teme de ortografie, ce vor fi apoi corectate conform gramaticii limbii române literare. Testele au fost alcătuite în conformitate cu examenele de limbă română, în aşa fel încât pentru fiecare elev să fie şi un exerciţiu pentru viitoarele examene de limba română.” Doamna profesoară Mihaela Bucin a mai atras atenţia că, spre deosebire de anii trecuţi, acum nu va fi dictare, ci se va întocmi o compunere tematică, după o fotografie. Copiii au fost încurajaţi şi de consulul Răzvan Ciolcă de la Consulatul General al României la Seghedin.
Elevii din clasele 5–6 şi 7–8 au intrat în două săli, unde au rezolvat testele şi şi-au scris compunerile. Munca a durat aproape două ore. După ce concurenţii au terminat lucrările, juriul s-a retras pentru corectarea lor, iar copiii au fost invitaţi la joacă, să se cunoască şi să exerseze limba română şi prin comunicare.
Premii pe măsură
La corectarea lucrărilor au contribuit, alături de profesoara Mihaela Bucin, lectorii din România la catedra de română din Seghedin, doamna conferenţiar dr.Elena Sandu şi doamna Maria Gavra, dar şi doamna profesoară pensionară Anamaria Dulău Cozma din Micherechi. Deşi concurenţii au fost mai puţini în acest an decât în anii anteriori, timpul de corectare a lucrărilor a luat mai multe ore, pentru că subiectele au fost mai grele. Potrivit preşedintei juriului, doamna Bucin, juriul s-a străduit să acorde cât mai multe premii, iar fiecare concurent a primit câte o diplomă de participare şi o Biblie ilustrată pentru copii, din partea Bisericii Baptiste din Micherechi, care este implicată într-un proiect românesc de distribuire a Bibliilor.
Premiile speciale pentru compuneri din partea Catedrei de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin şi a Asociaţiei Culturale a Românilor din Seghedin au primit Patricia Diana Bogdan şi Lois Ruja.Premiul „Foaia românească” pentru originalitatea compunerii a fost acordat elevei Hajnal Putin. Premiul „Cronica” pentru originalitatea compunerii l-a primit Victor Iova. Menţiune au primit Nicoleta Solcan şiEmese Ficior.Clasamentul celor două categorii este următorul:
Clasele 5–6
Locul I – Vanesa Veres
Locul II – Estera Ardelean
Locul III – Andreea Olteanu
Clasele 7–8
Locul I – Anita Laszlo
Locul II – Carina Iuhas
Locul III – Maria Olteanu
Doamna Maria Martin a dorit să înmâneze un premiu special în bani unui elev din Micherechi care face cinste şcolii sale şi localităţii în care s-a născut, iar colectivitatea a decis ca premiul special să fie primit de către Lois Ruja.
După ce concurenţii au fost premiaţi, toată lumea a intonat un colind pentru sărbătorile care se apropie. Conducerea şcolii şi-a exprimat şi ea recunoştinţa faţă de persoanele care s-au implicat în organizarea şi buna desfăşurare a celei de-a 3-a ediţii a Concursului de ortografie „Gheorghe Martin” din Micherechi, invitându-le să participe şi la ediţia următoare.
Vizita noului ambasador român la românii din Bichiş şi Bihor
La doar câteva zile după acreditarea noului ambasador al României în Ungaria, Excelenţa Sa Victor Micula a ţinut să se întâlnească cu reprezentanţii comunităţii româneşti din această ţară. După întâlnirea cu românii din Seghedin acum două săptămâni, la sfârşitul săptămânii trecute, în perioada 11–13 noiembrie, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României la Budapesta a vizitat mai multe instituţii româneşti din Micherechi şi Jula, dar a participat şi la Ziua Vulcan–Irinyi din Leta Mare şi la hramul bisericii ortodoxe române din Chitighaz.
Printre românii din Micherechi
„În prima etapă a mandatului meu ca ambasador voi căuta să mă întâlnesc cu toate comunităţile de români din Ungaria pentru a mă prezenta şi, în acelaşi timp, pentru a-i cunoaşte pe membrii marcanţi ai comunităţii româneşti de aici”, a declarat domnul ambasador Victor Micula în primul interviu acordat săptămânalului Foii româneşti înainte de a vizita comunităţile româneşti din Ungaria. În vizitele oficiale la Micherechi şi Jula, domnul ambasador a fost însoţit de consulul general al României la Jula, domnul Călin Cămărăşan, de secretarul I la Ambasada României la Budapesta, Lucian Casone şi de soţia sa, Cristina Micula. „Este o mare onoare că Micherechiul este printre primele localităţi pe care le vizitaţi la începutul mandatului Dumneavoastră”, l-a întâmpinat primăriţa Margareta Tat din Micherechi pe ambasadorul României. În cadrul convorbirii de la Casa Satului între domnul ambasador şi consilierii micherecheni, doamna primar a prezentat caracterul românesc al satului, proiectele transfrontaliere româno-române, proiectele de înfrăţire cu localităţi şi şcoli din România, cerându-i ajutorul ambasadorului în realizarea vechiului proiect de construire a unui nou centru cultural. Domnul Micula a salutat activităţile multilaterale ale satului, asigurând micherechenii că la anul va fi alături de ei la Festivalul Castraveţilor. Ambasadorul României a făcut şi o scurtă vizită la Casa de cultură, unde s-a întâlnit cu directorul instituţiei, Gheorghe Netea. La şcoala generală, delegaţia română a fost întâmpinată de directoareaMaria Pătca Petruşan şi directoarea adjunctă Ana Netea Benye. Oaspeţii au asistat la o oră de matematică, ţinută în limba română de profesoara Maria Boca Cozma, şi la o oră de limba română a profesorului Dumitru Boca. Orele de matematică şi de română de data aceasta au fost mai emoţionante, nu doar pentru că exerciţiile se rezolvau la noile table interactive, ci şi pentru că în spatele elevilor ascultau răspunsurile oaspeţi de onoare. La grădiniţă, delegaţia a fost aşteptată de copilaşi care, cu îndrumarea educatoarei Maria Gomboş Gurzău, au interpretat cântece şi poezii româneşti de toamnă.
Domnul ambasador a vizitat şi bisericile din localitate, biserica ortodoxă şi adunarea „Oastea Domnului”, biserica baptistă, biserica penticostală nr. 1 şi biserica penticostală „Betel”. În casele de rugăciune ale românilor din localitate, Excelenţa Sa a fost primit de reprezentanţii acestor culte, unde s-a vorbit cu mândrie despre apartenenţa la neamul românesc. Domnul ambasador şi-a exprimat bucuria faţă de buna organizare a bisericilor şi de păstrarea identităţii românilor din această localitate.
Şcoala, presa şi biserica
Şirul vizitelor a continuat la Jula, delegaţia română deplasându-se la Şcoala generală şi Liceul „Nicolae Bălcescu”, unde a fost primită de directoarea Maria Gurzău Czeglédi, directoarele adjuncte Andreea Cefan Szántóşi Ana Radici Repisky. Directoarea Maria Gurzău a prezentat domnului ambasador situaţia instituţiei, accentuând recunoştinţa conducerii şcolii şi a părinţilor români faţă de ajutorul Statului Român, acordat absolvenţilor Liceului „Bălcescu”, care au obţinut burse în România. Conducătoarea instituţiei şi-a exprimat încrederea într-o colaborare rodnică şi pe viitor cu reprezentanţii diplomaţiei române în Ungaria.
La sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, Victor Micula a stat la o masă rotundă cu membrii Prezidiului UCRU şi alţi lideri ai organizaţiilor româneşti. În cadrul convorbirii, intelectualii români au dezbătut cele mai arzătoare probleme ale comunităţii, probleme financiare cu care se confruntă organizaţiile civile şi instituţiile româneşti care pun în pericol existenţa acestora. Ascultând păsurile acestora, ambasadorul Victor Micula a subliniat că este gata să menţină un dialog deschis cu comunitatea.
La finalul întrevederilor de vineri, domnul ambasador Victor Micula şi ceilalţi reprezentanţi ai diplomaţiei române, au fost primiţi de PS Părinte Episcop Siluan la sediul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria şi au vizitat Catedrala „Sf. Nicolae” din Jula, care este în curs de renovare.
La primarul Julei
Sâmbătă, 14 noiembrie, domnul Victor Micula a avut o întrevedere cu primarul oraşului Jula, dr.Görgényi Ernő.
Primarul Julei a accentuat că, la nivel local, conducerea oraşului are o foarte bună colaborare cu organizaţiile şi instituţiile românilor din Jula, iar oraşul se bucură în fiecare an de un număr mare de turişti români pentru care se străduiesc să asigure cât mai bune condiţii. La rândul său, domnul ambasador a mulţumit pentru grija pe care conducerea oraşului Jula o demonstrează faţă de Liceul „Bălcescu” şi faţă de celelalte instituţii româneşti importante din oraş. Apoi, delegaţia română s-a întâlnit cu conducerea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, la sediul din strada Eminescu. Despre cele discutate acolo probabil veţi putea citi detaliat în revista AŢRU, deoarece singurul ziarist prezent de la „Foaia românească”, după câteva minute, a fost rugat să se retragă. (pozele se află în galerie)
2011. október 16-án Méhkerék Község Önkormányzatának Képviselő-testülete a Duló György Művelődési Házban köszöntötte településünk idős lakóit.
Már hagyománnyá vált, hogy évente egy alkalommal összejövünk azért, hogy kifejezzük hálánkat, tiszteletünket, megbecsülésünket és szeretetünket azok iránt, akik hosszú, munkában eltöltött évek után köztünk töltik megérdemelt nyugdíjas éveiket.
Az eseményt megtisztelte jelenlétével Őszentsége Siluan Manuila Püspök Atya, a Magyarországi Román Ortodox Egyház vezetője, valamint a helyi protestáns felekezetek képviselői is.
A rendezvényen szép számban összegyűlt ünnepelteknek elsőként a helyi Kétnyelvű Általános Iskola tanulói szereztek örömteli pillanatokat, megható irodalmi összeállításukkal.
A diákok verscsokra után Tát Margit polgármesterasszony mondta el ünnepi köszöntőjét, melyben felhívta a figyelmet az idősek tiszteletére, a társadalmi megbecsülés fontosságára, egyúttal kifejezte háláját és köszönetét mindazért, amit ránk, utódaikra hagynak.
A közös ebéd utáni talpalávalót a Hagyományörző Melódia Fúvószenekar biztosította Török Elek zenekarvezető irányításával és Pojendán Gergő közreműködésével, melynek nagy sikere volt az idős korosztály körében, egyszersmind méltó zárása lett eseményünknek.
Az ünnepi műsor végeztével külön köszöntöttük otthonában községünk legidősebb lakóját, Márk Pálné, Mariska nénit, aki éppen a rendezvény napján töltötte be 95. életévét.
Az MPE Orosházi Misszióállomása kreatív pályázatot hirdetett 13-23 éves korig három kategóriában. A pályázat témája "Isten él és szeret téged" volt. A pályázók pályaműveikkel azt kellett kifejezzék, hogy Isten valóságos személy és teljes szívéből szereti az embert.
Ziua Femeii este una dintre cele mai frumoase sărbători ale primăverii.Eveniment ce nu se poate trece neobservat,fiindcă Doamnele şi Domnişoarele merită să se bucure de atenţia celor din jur.
Sărbătoarea TUTUROR Românilor
